Skip to content
Societate

Expert în securitate: Polonia și România rămân cele mai importante căi de tranzit pentru ajutoare militare

Claudiu Degeratu, expert în securitate, a fost invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea România în Direct. Expertul în securitate a explicat că în acest moment aliații care vor să ajute Ucraina conturează o strategie politică. Claudiu Degeratu spune că percepția „dominantă este pentru o soluție militară” și care sprijină poziția favorabilă Ucrainei în cadrul negocierilor.

„Cred că avem o convergență între un moment de naștere a unei strategii politice la nivelul aliaților care doresc să sprijine Ucraina și strategia de sprijin militar efectiv. În același timp, cred că s-a consolidat percepția unei slăbiciuni a armatei ruse care poate fi exploatată mai mult pe cale militară pentru a asigura apărarea Ucrainei și pentru a asigura un fel de recucerire a teritoriilor sau restabilirea granițelor internaționale ale Ucrainei”, a explicat Claudiu Degeratu la Europa FM.

„Deci cumva, percepția dominantă este pentru o soluție care să se desfășoare pe teren – militară și care să sprijine poziția favorabilă a Ucrainei la negocieri atunci când ele vor intra în această discuție. Un capitol de negocieri funcționează, adică cel legat de coridoarele umanitare, chiar dacă greu și cu probleme, dar celelalte aspecte legate de încetarea focului și capitolul unui acord de pace sunt înghețate”, a adăugat Claudiu Degeratu la Europa FM.

Și atunci probabil că este un fel de fereastră de oportunitate militară pe care coaliția internațională care sprijină Ucraina preferă să o dezvolte militar și după aceea să vadă dacă acest lucru poate fi exploatat la masa negocierilor”, a mai spus expertul în securitate la Europa FM.

Claudiu Degeratu: Polonia și România rămân cele mai importante căi de tranzit pentru ajutoare militare

„În primul rând, Polonia și România rămân cele mai importante căi de tranzit pentru ajutoare militare – o spun eu deschis, oficial nu o să aveți niciodată vreo confirmare în acest sens. De asemenea, România este percepută în Ucraina ca având o poziție anti-rusească și atunci înțelegem de ce Ucraina nu ne tratează cum tratează Germania – adică Germania este percepută ca având o poziție pro-rusă multă vreme, chiar și acum există ambiguități și atunci solicitarea de armament către Germania are și o funcție de presiune politică. În cazul nostru, Ucraina nu dorește acest lucru pentru că știe că nu lucrăm de partea Rusiei și atunci pentru noi rămâne această posibilitate de a facilita ajutorul internațional care înseamnă tranziție. În același timp, probabil că nexistă această cooperare legată de securitatea Mării Negre, care este foarte importantă.

Noi mai avem și cealaltă contribuție care este indirectă și trebuie menționată – legată de faptul că și Alianța Nord-Atlantică contribuie cu sprijin, inclusiv supraveghere aeriană, informațională împreună cu Statele Unite la modul în care Ucraina se apără. Asta însemnând că dacă avem informații din ceea ce înseamnă supraveghere aeriană, din zona noastră de proximitate, noi transmitem la NATO ceea ce trebuie să transmitem. Împreună cu alte țări, Polonia și celelalte, avem capacitatea de a supraveghea în zona de interes regional pentru noi”, a spus Claudiu Degeratu la Europa FM.

„Răspunsul Rusiei va fi răspunsul împotriva întregii Alianțe Nord-Atlantice. Nu exclud să nu apară și acțiuni indirecte, începând de la șicane militare în anumite regiuni – inclusiv atacurile cibernetice care vedeți că sunt deja în valuri. Nu exclud sechestrări, incidente în regiunea Mării Negre, acțiuni sub acoperire sub steag fals împotriva unor proprietăți, cetățeni sau chiar zone de interes pentru România. Nu trebuie să excludem și această posibilitate de a folosi terți împotriva unor obiective românești sau aliate. Deci este posibil să avem răspunsuri asimetrice nu doar simetrice militare, ci asta este foarte important – inclusiv accidente care marchează acțiuni de sabotaj. Deci răspunsul asimetric este în panoplia de manual al Federației Ruse”, a mai explicat Claudiu Degeratu la Europa FM.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *