Manevra preşedintelui american Donald Trump de a discuta direct cu omologul său rus şi a stabili declanşarea imediată de negocieri fără consultarea aliaţilor are parcă mai mult iz de înduplecare faţă de Vladimir Putin decât de negociere prin forţă şi SUA pare că oferă unilateral concesii majore Rusiei fără a primi nimic substanţial în schimb, a declarat vineri, pentru Agerpres, experta în securitate Ionela Ciolan.
Cercetătoarea în politica de securitate a UE în cadrul Centrului Wilfried Martens pentru Studii Europene apreciază că ultimele afirmaţii şi acţiuni ale preşedintelui Trump şi secretarului apărării Pete Hegseth arată o schimbare de paradigmă în modul în care SUA îşi conduc relaţiile externe.
Este vorba despre o trecere „de la o paradigmă bazată pe neo-liberalism/idealism în care valorile şi principiile comune prevalează (soft power) către o paradigmă bazată pe neo-realism şi relaţii tranzacţionale (hard power) în care obiectivul politicii externe americane va fi să-şi maximizeze câştigurile chiar cu costul diminuării reputaţiei internaţionale sau slăbirii unor alianţe tradiţionale”, a afirmat Ionela Ciolan.
Ea a apreciat că în prezent „suntem în ochiul furtunii în ceea ce priveşte modul în care SUA vor negocia un posibil armistiţiu între Ucraina şi Rusia” şi nu se ştie cum va arăta în cele din urmă acest plan de pace şi ce conţine el.
Conferinţa de securitate de la Munchen ar urma să fie foarte importantă pentru a înţelege strategia americană în aceste negocieri.
„Până acum ştim câteva elemente care ghidează logica americană în acest proces: Ucraina nu va putea reveni la graniţele dinainte de 2014 – deci Crimeea şi regiunile ucrainene anexate de Rusia rămân Rusiei -, îngheţarea conflictului pe linia frontului şi crearea unei misiuni de menţinere a păcii cu trupe europene sau non-europene, dar nu americane”, care „nu va fi acoperită de articolul 5 al NATO, iar integrarea Ucrainei în NATO nu va fi obiect de discuţie în cadrul negocierilor pentru pace”, a explicat ea.
„Astfel, pare că SUA oferă unilateral concesii majore Rusiei fără a primi nimic substanţial în schimb. Manevra preşedintelui Trump are parcă mai mult un iz de înduplecare faţă de preşedintele Putin decât de negociere prin forţă”, a spus Ionela Ciolan.
Totuşi, ea crede că „e prea devreme să vorbim despre o trădare a Ucrainei de către americani”, o expresie care s-a regăsit în multe dintre întrebările adresate de jurnalişti miniştrilor apărării din statele membre la reuniunea NATO de miercuri şi joi de la Bruxelles.
„Întâlnirea de astăzi (vineri – n.r.) de la Munchen între vicepreşedintele american J. D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ne va oferi mai multă claritate. Însă este clar că ideile vehiculate până acum sunt inacceptabile ucrainenilor. Ucraina vrea garanţii de securitate solide pentru a se asigura că o posibilă încetare a conflictului va duce la o pace durabilă şi justă”, a afirmat experta în politica externă şi securitate.
În acelaşi timp, afirmă ea, administraţia Trump trebuie să se asigure că „include nu doar vocea Ucrainei, dar şi statele europene, din moment ce aşteptarea va fi ca acestea să preia atât asigurarea securităţii şi integrităţii teritoriale în Ucraina, după încheierea conflictului, cât şi creşterea ajutorului militar şi financiar pentru statul ucrainean”.
Preşedintele Trump „îşi doreşte o victorie rapidă de politică externă pe care să o vândă populaţiei americane ca un argument al leadership-ului său de succes, îşi doreşte ca internaţional să fie văzut ca un ‘peacemaker’ (aducător de pace – n.r.) şi să primească un Premiu Nobel pentru Pace”, în condiţiile în care şi Barack Obama a primit această distincţie.
În plus, noul lider de la Casa Albă şi-ar dori să întrerupă procesul de alăturare a Rusiei şi Chinei şi atragerea Moscovei mai spre Vest, „dar vrea în acelaşi timp şi acces la resursele importante de metale rare ale Ucrainei, în timp ce continuă un proces de dezangajare politică şi militară din Europa şi pivotare spre Indo-Pacific”, consideră Ionela Ciolan.
„Mai mult, administraţia Trump vrea ca europenii să fie garanţii securităţii convenţionale pe continent şi să-şi dezvolte pilonul european al NATO, dar continuând să cumpere masiv armament european. E o viziune maximalistă care va fi extrem de greu de implementat”, a apreciat ea.
Experta în securitate anticipează că la Conferinţa de securitate de la Munchen nu se vor amplifica tensiunile între aliaţi care s-au făcut simţite în ultimele zile, pentru că „atât europenii, cât şi ucraineni şi americanii au un interes în a avea discuţii constructive care să satisfacă toate părţile angajate”.
„Modul în care va arăta armistiţiul din Ucraina va determina dacă vom avea o pace durabilă în Europa sau Rusia se va simţi victorioasă şi va încerca din nou să atace Ucraina sau un alt stat european de pe flancul estic. Oricât de mult vorbim zilele acestea despre dezangajarea SUA din Europa, ar fi o eroare strategică colosală pentru americani să nu ia în considerare impactul unei atitudini împăciuitoare faţă de Rusia pentru securitatea continentului european. (…) Fiindcă un viitor atac al Rusiei în Europa ar angaja din nou şi mai mult Statele Unite în protejarea securităţii continentului european, din prisma angajamentelor SUA la NATO”, a estimat ea.
În plus, faptul că China urmăreşte cu atenţie aceste negocieri face să fie în interesul american „să arate că suveranitatea naţională şi integritatea teritorială sunt inviolabile şi vin cu costuri masive pentru statul agresor”. „Altfel, China va înţelege că forţa brută este noul principiu definitoriu al relaţiilor internaţionale şi va acţiona prin urmare încercând să-şi maximizeze propriile interese, posibil prin atacarea Taiwanului”, a mai afirmat Ionela Ciolan.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
