Naționaliștii și populiștii târăsc Europa spre ”statul sălbatic”, a avertizat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, anunță France Presse, citat de Agerpres.
”Se vede foarte bine în Europa şi în lume că există naţionalisme extreme, populisme şi mişcări împotriva drepturilor care târăsc lumea şi Europa spre statul sălbatic”, a menționat Marija Pejcinovic Buric, care își încheie mandatul în luna septembrie, după ce timp de cinci ani a asigurat conducerea organizației dedicate apărării drepturilor omului, care aduce împreună 46 de țări și care a declarat Rusia drept ”stat terorist”, prin urmare a fost exclusă din acest for ca urmare a invadării Ucrainei.
”Nu fără motiv, după cele două mari războaie în Europa, s-a decis că trebuie urmată calea multilaterală, cooperarea multilaterală”, a afirmat fostul ministru croat de externe.
În viziunea sa, ”nu există alternativă” la multilateralism, răspunzând astfel unor voci, în special din Marea Britanie și Franța, care cochetează cu ideea de a denunța Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pe care Consiliul Europei o aplică din Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
Aceste două ţări îşi vor alege deputaţii în următoarele săptămâni, dar Pejcinovic Buric a declarat că nu crede că ele vor denunţa convenţia, ceea ce ar duce la ieşirea lor din Consiliul Europei.
”Este mult mai facil să ataci instanţele internaţionale şi organismele de apărare a drepturilor omului, dar sper că odată ce alegerilor vor trece se vor auzi din nou vocile rezonabile care există în toate ţările”, a declarat ea.
Marți, cei 306 membri ai Adunării Parlamentare ar urma să decidă cine va conduce organizația pentru următorii cinci ani.
Pentru această funcție se duelează comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, fostul președinte elvețian Alain Berset și fostul ministru estonian al culturii Indrek Saar.
Noul secretar general este așteptat să își înceapă activitatea la 18 septembrie.
Cât privește ascensiunea populismului și extremismului, alegerile europene care au avut loc între 6-9 iunie au produs surprize: în 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2.
În Germania, pe locul al doilea, în mod surprinzător, s-a clasat partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu 16% din voturi, o creștere de 5,5% față de 2019, devansând toate celelalte trei partide aflate la putere în coaliția Semafor – social-democrații cancelarului Olaf Scholz, Verzii și Liberalii.
Situația s-a repetat și în cazul Franței, unde Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta, este contată cu un scor între 31,5% şi 32,4% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene, mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 15,2% din voturi (14 europarlamentari).
În fața acestui rezultat dezastruos, liderul francez încearcă să profite de emoția momentului și a convocat alegeri parlamentare anticipate care vor avea loc pe 30 iunie și 7 iulie.
Luxemburg este un alt stat unde extrema-dreaptă a înregistrat victorii, reușind pentru prima dată să intre în Parlamentul European, în vreme ce, în Austria, Partidul Libertății, din același spectru politic, a câștigat alegerile în fața ÖVP, partidul cancelarului Karl Nehammer, de centru-dreapta.
Conform estimărilor, gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni a reușit să obțină a treia poziție în Parlamentul European, cu 83 de mandate, în vreme ce grupul Identitate și Democrație, de extremă dreapta, a reușit să-și securizeze 58 de mandate.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
