Factorii politici ai Băncii Centrale Europene (BCE) sunt din ce în ce mai în contradicție în privința perspectivelor de creștere economică, o ruptură care ar putea modela dezbaterea privind reducerea dobânzilor timp de luni de zile, unii temându-se de recesiune, iar alții concentrându-se pe presiunile inflaționiste persistente, potrivit unor surse apropiate discuțiilor, transmite Reuters.
BCE a redus ratele dobânzilor în iunie și este aproape sigur că le va relaxa din nou în septembrie, ca semn de încetinire a creșterii prețurilor. Cu toate acestea, deciziile de politică monetară vor fi probabil mai complicate pe măsură ce economia zonei euro intră într-o stare mai precară, sugerează conversațiile cu aproape o duzină de surse.
Deși o mare parte a discuției este privată, conversațiile cu surse cu informații directe despre această problemă dezvăluie existanța unor opinii divergente.
Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze.
Susținătorii politicii monetare mai relaxate, care rămân în minoritate, susțin că economia este mai slabă decât se credea, riscurile de recesiune sunt în creștere, iar firmele încep să reducă locurile vacante, lăsând piața muncii mai slabă.
Odată ce ocuparea forței de muncă scade, la fel și venitul disponibil, erodând rapid consumul și lăsând o recesiune care se auto-întărește.
”Acest lucru ar slăbi presiunile prețurilor mai repede decât am estimat acum, așa că cred că riscul de a reveni la o inflație sub țintă este real”, a spus una dintre surse, care a cerut să nu fie numită. Acest lucru ar sugera că banca centrală se află în spatele curbei în reducerea ratelor dobânzilor și a protejării economiei, susținând argumentul pentru reduceri mai rapide ale dobânzilor, spun ei.
Inflația, care a scăzut la 2,2% în august, este acum prognozată să crească din nou spre sfârșitul anului și să revină la 2% abia la sfârșitul anului 2025.
Conservatorii, sau ”șoimii” în limbajul băncilor centrale, care au dominat dezbaterea politică de la începutul creșterilor rapide ale ratelor dobânzilor în 2022, susțin că cifrele reale de creștere depășesc în mod persistent rezultatele slabe ale sondajului, iar economia rezistă.
Consumul este robust, blocul tocmai s-a bucurat de un sezon turistic superb, iar construcțiile revin în sfârșit, așa că creșterea rămâne respectabilă. În plus, creșterea salariilor rămâne cu mult peste nivelurile în concordanță cu ținta de inflație de 2%, astfel încât veniturile reale revin rapid și ar trebui să continue să izoleze economia.
În timp ce industria se află într-o recesiune profundă și ar putea trage Germania într-o recesiune, aceasta este mai degrabă o problemă structurală care ar putea dura ani de zile pentru a se rezolva, așa că politica monetară are un rol redus, au spus multe dintre surse.
Toate acestea creează argumente pentru reduceri lente ale ratelor dobânzilor, poate una la fiecare trimestru, până când BCE este sigură că inflația se întoarce la 2%. De asemenea, este probabil ca adepții politicii monetare conservatoare să lupte cu orice relaxare a politicii care ar împinge în 2026 data la care ținta de inflație este îndeplinită, deece acest lucru ar putea pune în pericol credibilitatea BCE, au spus sursele.
Isabel Schnabel, membru al consiliului BCE, o susținătoare proeminentă a politicii conservatoare, susține că preocupările legate de inflație ar trebui să prevaleze creșterii.
”Politica monetară ar trebui să rămână concentrată pe readucerea inflației la ținta noastră în timp util. În timp ce riscurile la adresa creșterii economice au crescut, o aterizare ușoară pare încă mai probabilă decât o recesiune”, a spus ea într-un discurs de vineri.
Este puțin probabil ca ruptura să afecteze decizia de politică monetară din septembrie, deoarece există deja un consens larg răspândit pentru reducerea dobânzilor, au spus sursele. Dar ar putea afecta modul în care președintele BCE, Christine Lagarde, comunică decizia, schimbând așteptările pentru întâlnirea din octombrie.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
