CFR Marfă va fi lichidată la finalul acestui an, după ce a fost îngropată în datorii și a pierdut competiția cu operatorii privați. CFR Marfă s-a zbătut la limita falimentului timp de două decenii și a fost ținută în viață cu banii statului. Lovitura de grație a venit din partea Comisiei Europene, care a decis că ajutoarele de stat au fost ilegale și compania de stat nu respectat reglementările europene.
2013, privatizarea care a îngropat CFR Marfă
Guvernul Ponta 2 a dorit să privatizeze CFR Marfă în 2013, iar compania urma să fie cumpărată de omul de afaceri Gruia Stoica, cel care are o compania GFR pentru transport feroviar. Compania lui Stoica a fost singura care a rămas în licitație pentru a cumpăra compania statului, în schimbul sumei de 202 milioane de euro pentru 51% din CFR Marfă. De asemenea, Gruia Stoica promisese că urma să investească alte 200 de milioane de euro în companie.
În acea perioadă, Relu Fenechiu era ministrul transporturilor în guvernul Ponta 2 și preciza că FMI a impus României să privatizeze acestă companie de stat.
„Este o companie cu active de 1,3 miliarde de lei şi cu datorii de 2 miliarde de lei. FMI a spus că privatizarea este obligatorie, pentru că în România de prea multe ori au fost minţiţi că va fi revigorată o companie. Cred că nu avem altă soluţie decât să o privatizăm”, spunea Relu Fenechiu, în 2013, înainte să înceapă procedurile privind privatizarea.
Relu Fenechiu și-a încheiat mandatul de ministru al transporturilor în iulie 2013, iar din august 2013 a venit Ramona Mănescu la conducerea Ministerului Transporturilor. În mandatul Ramonei Mănescu trebuia să se încheie această privatizare, însă situația s-a schimbat rapid și complet.
Gruia Stoica a avut termen până pe 14 octombrie 2013 să plătească cele 202 milioane de euro pentru a cumpăra 51% din CFR Marfă, însă tranzacția a fost blocată pentru că unele bănci creditoare ale companiei de stat nu și-au dat acordul pentru schimbarea acționariatului, iar Consiliul Concurenței nu se pronunțase în legătură cu această tranzacție.
Nu a lipsit nici conflictul dintre Băsescu și Ponta, pentru privatizarea CFR Marfă. Fostul președinte acuza Guvernul de încălcarea legii și cerea chiar o anchetă a procurorilor.
„Eu doar spun preventiv: Nu mai continuaţi modificarea condiţiilor la care să se facă plata la CFR. Nu există nicio justificare în raport cu ce vă spune Consiliul Concurenţei. (…) Băieţi, dacă o să vă ia (DNA – n.r.), o va face pe ce aţi făcut până acum în procesul de privatizare a CFR Marfă”, declara Băsescu.
Ajutorul ilegal oferit de guvernul Ponta, în 2013
După ce companiile private nu au reușit să preia controlul CFR Marfă, acestea au sesizat Comisia Europeană, pe 6 martie 2017, în legătură cu un presupus ajutor de stat oferit de Guvern. Organizația operatorilor privați de transport feroviar, din care face parte și compania lui Gruia Stoica alături de multe companii străine, i-a cerut Comisiei Europene să ancheteze modul în care s-a făcut conversia creanțelor în acțiuni.
Comisia Europeană a început ancheta imediat după sesizare, în 2017, și după 3 ani decis că CFR Marfă a primit un ajutor de stat ilegal.
„o serie de măsuri de ajutor de stat în favoarea CFR Marfă, constând în conversia creanțelor în acțiuni în valoare de 1 669 de milioane RON (circa 360 de milioane EUR) în 2013;
necolectarea, cel puțin din 2010, a datoriilor la bugetul de asigurări sociale și a taxelor datorate de CFR Marfă, precum și a datoriilor companiei față de CFR Infrastructură”, preciza Comisia.
În urma anchetei, Comisia a stabilit că CFR Marfă trebuia să returneze statului român suma de 570 de milioane de euro, rezultată din cele două greșeli menționate mai sus.
În 2013, guvernul Ponta a reușit să scadă brusc datoria totală a CFR Marfă datorită măsurii de conversie a creanțelor în acțiuni. Guvernul spera că va fi realizată privatizarea, însă după eșecul privatizării, datoria a crescut din nou.
„Plângerea se referă la neplata taxelor de utilizare a infrastructurii datorate de CFR Marfă către CFR Infrastructură în valoare de aproximativ 90 de milioane EUR (până în 2015) și o anulare a datoriilor sub forma unei măsuri de conversie a creanțelor în acțiuni (propriile obligații fiscale ale CFR Marfă și cele preluate de la CFR Infrastructură) în valoare de aproximativ 380 de milioane EUR (în 2013). În consecință, reclamantul estimează că un sprijin de stat în valoare de nu mai puțin de 470 de milioane EUR constituie ajutor”, preciza Comisia.
Împrumuturi pentru a plăti datoriile
Pentru CFR Marfă era imposibil să returneze cele 570 de milioane de euro, deoarece avea o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de euro, înregistra pierderi an de an și trebuia oricum să plătească alte datorii. Operatorii privați știau foarte bine toate problemele financiare ale companiei de stat atunci când au atacat-o la Comisia Europeană, iar finalul CFR Marfă era doar o chestiune de timp.
Operatorii privați au cerut de mai multe ori ca CFR Marfă să-și vândă bunurile pentru a plăti datoria. Intenția lor era aceea de a obține vagoanele și locomotivele la un preț cât mai mic, așa cum au făcut în alte cazuri.
Guvernul condus de Ludovic Orban a decis că CFR Marfă trebuia să facă un alt împrumut pentru a plăti o parte din datoriile către stat. Compania de stat a luat 120 de milioane de euro de la un grup de 11 bănci pentru a-și plăti datoriile pe termen scurt. Această strategie s-a dovedit fatală, pentru că nu mai exista nicio șansă de salvare. Datoriile creșteau, creditele trebuiau plătite, ANAF-ul se grăbea cu executarea.
CFR Marfă dispare, Carpatica îi ia locul
După decizia Comisiei Europene, dispariția companiei de stat era inevitabilă, doar că unii operatori privați au mai încercat să mai cumpere o parte din vagoane și locomotive la prețuri cât mai mici. În 2023, ANAF a scos la vânzare peste 7.000 de vagoane și 500 de locomotive ale CFR Marfă, pentru ca statul să-și recupereze datoriile. Printre cei care voiau aceste bunuri s-a numărat și interlopul Bercea Mondialu, care a fost oprit de CSAT.
În timpul mandatului lui Sorin Grindeanu s-a decis lichidarea CFR Marfă și deschiderea unei noi companii de stat: Carpatica Feroviar. Această nouă companie va cumpăra doar 200 de locomotive și 6.450 de vagoane de la CFR Marfă. Spre exemplu, GFR are 16.500 de vagoane, de aproape trei ori mai mult decât Carpatica.
Sindicaliștii au contestat lichidarea companiei de stat și au precizat că problemele transportului feroviar sunt provocate de clasa politică din ultimii 30 de ani:
„În același timp, CFR Marfă a fost împinsă în colaps prin subfinanțarea cronică a sectorului feroviar, lipsa investițiilor și costurile uriașe generate de infrastructura degradată: viteze comerciale reduse, timpi mari de staționare, consum ridicat și productivitate scăzută. În astfel de condiții, orice operator ar fi ajuns în dificultate. (…) Lichidarea CFR Marfă nu va rezolva nimic. Cât timp infrastructura rămâne degradată, iar finanțarea sub nivelul european, sistemul feroviar va continua să se prăbușească, indiferent cine operează trenurile”, au scris sindicaliștii.
Toate partidele care au guvernat în România s-au concentrat pe construcția de autostrăzi, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit în lipsa investițiilor, iar companiile de stat au pierdut competiția cu privații. Toate aceste decizii care au distrus transportul și infrastructura feroviară pun în pericol inclusiv apărarea țării. Transportul feroviar este vital pentru livrarea de arme pe front, mai ales pentru blindate, tancuri și alte echipamente de mari dimensiuni. Doar că în România viteza de deplasare este de 15 km/h. CFR Marfă avea responsabilitatea de a transporta echipamentele NATO, iar Carpatica ar trebui să preia această sarcină.
Pentru falimentul CFR Marfă nu există un singur vinovat, pentru că multe guverne au făcut greșeli fatale. Datoriile companiei au crescut până când a devenit imposibil pentru CFR să le mai plătească. Dispariția companiei de stat este o consecință a unui lung șir de greșeli, iar după acest faliment sunt speranțe mici pentru Carpatica Feroviar.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
