Skip to content
Societate

Falimentul RADET. Ce se va întâmpla cu apa caldă și căldura

Inquam Photos / George Călin

Consiliul General al Capitalei va face primul pas către mutarea furnizării de căldură și apă caldă în București de la RADET, companie de stat intrată în faliment, la Termoenergetica, noua companie municipală înființată în martie 2019 de primarul Capitalei, Gabriela Firea. Deoarece Primăria are obligația să asigure continuitatea furnizării acestui serviciu public, este vorba despre „delegarea serviciului public” de livrare a agentului termic către bucureșteni.

Furnizorul de energie termică din București a intrat în faliment, însă căldura și apa caldă vor ajunge în această iarnă în cele circa 8.600 de blocuri din București, spun autoritățile, până când întreaga afacere va fi trecută la noua companie a Primăriei, Termoenergetica.

Administratorul judiciar al RADET, Gheorghe Piperea, spune că falimentul RADET riscă să împingă în criză și ELCEN, marele creditor care are de încasat aproape 3,7 miliarde de lei de la compania falimentară.

Care sunt soluțiile pentru ca un sistem bazat pe un preț al gigacaloriei subvenționat cu peste 100% să nu intre din nou în blocaj?

În acest moment, nu există nicio garanție că Termoenergetica nu ar ajunge la faliment, urmând același parcurs ca RADET.  Specialiștii mai spun că centralele termice individuale sau cele de bloc nu sunt o soluție pentru a elimina complet termoficarea centralizată: „Este cea mai periculoasă. Imaginați-vă un bloc cu 200 de coșuri de fum și înmulțiți cu 8.600, este numărul de blocuri pe care îl aprovizionează RADET. Nu numai că ar arăta ca o societate de Ev Mediu, dar ar fi cea mai poluată localitate din Europa”, spune Gheorghe Piperea.

Conform unei analize realizată de compania de consultanță Frames, încheierea unui nou contract pentru furnizarea de agent termic pentru Capitală va lămuri, în mare parte, și problema datoriilor și că, cel mai probabil, Primăria va fi pusă în situația de a plăti, chiar în avans, facturile pentru energia termică, măsură care va duce la evitarea acumulării unor noi datorii. În plus, ELCEN își va păstra dreptul de a-și recupera datoria de 3,8 miliarde de lei de la PMB.

Cu toate că noua companie municipală este înființată legal, acordarea licenței de furnizare a energiei termice ar putea dura, spun jurnaliștii de la Europa Liberă.

La nivelul Capitalei, energia termică este subvenționată de Primăria Capitalei, dar în realitate nu a dat niciodată toți banii necesari către RADET, astfel încât compania nu a putut plăti mai departe către ELCEN, furnizorul de energie termică, deținut de Ministerul Energiei. Pe de altă parte, există o portiță legislativă care arată că dacă intră în faliment în timpul iernii, mai poate livra până se termină sezonul rece. Dar indiferent ce se întâmplă, la anul RADET moare, iar ei trebuie să rezolve cât mai repede cu Termoenergetica.

Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE) stabilește cât ar trebui să fie prețul gigacaloriei. În Consiliul General, se aprobă acest tarif, după care Primăria poate spune că tariful e prea mare și că vrea ca gigacaloria să ajungă la cetățeni la un preț mai mic. Ca să ajungă la prețul stabilit, Primăria ar trebui să vină cu subvenții. Concret, la finalul anului 2018 costul aprobat era de 400 de lei pe gigacalorie, iar Primăria ținea prețul la 163 de lei. Diferența de 238 de lei ar fi trebuit să fie plătită de Primărie, pentru fiecare gigacalorie. Ar trebui să fie plătită RADET-ului, iar Primăria fie nu plătește, fie plătește doar o parte”, explică, pentru Europa Liberă, Ana Otilia Nuțu.

Administratorul judiciar al RADET precizează că prețul la care vinde ELCEN este „umflat” cu 20-30%, ceea ce înseamnă că prețul gigacaloriei ar fi mai redus, dacă s-ar raporta exclusiv la costul agentului termic. Prin acest sistem, în care Primăria se preface că menține un preț scăzut la termoficare, dar de fapt nu își plătește datoriile către furnizorul ELCEN, s-a ajuns ca RADET să acumuleze datorii către ELCEN, care se ridică, cu tot cu penalități, la 3,7 miliarde de lei, adică peste 700 de milioane de euro.

Deoarece Primăria Capitalei nu a reușit să atragă fondurile europene necesare refacerii sistemului de termoficare al Capitalei, analiștii afirmă că este de datoria noului Guvern Orban să își treacă această problemă pe lista priorităților, prin preluarea de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri  a C.T.E Grozăvești, C.T.E. București Vest, C.T.E. București Sud, C.T.E. Progresu și a Uzinei de reparații.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *