În ianuarie 2001, familia lui Mircea Geoană a cumpărat ilegal o vilă a RAAPPS din cartierul Primăverii. În ultima vreme s-a vorbit mult despre faptul că Mircea Geoană locuieşte fără drept într-o vilă a RAAPPS. Grupul de Investigaţii Politice (GIP) prezintă documente care demonstrează că familia liderului PSD are o relaţie mai veche şi foarte profitabilă atît cu RAAPPS cît şi cu Primăria Capitalei.
Încercînd să lămurească situaţia locativă a familiei sale, Mircea Geoană declara, în timpul campaniei electorale din 2004, că “imobilul de pe strada Jean Monnet nr. 69, în care locuiesc socrii mei a fost achiziţionat în anul 2001, în baza Legii 112 din 1995”. În realitate, vila din Jean Monnet nr. 69 aparţinuse RAAPPS, iar familia liderului PSD a reuşit să o cumpere în ianuarie 2001, deşi vînzarea imobilelor Regiei era interzisă, iar imobilul respectiv făcea obiectul unui proces de revendicare care nu se încheiase.
La începutul anilor 90, Ion şi Margareta Costea, socrii lui Mircea Geoană, au devenit chiriaşi ai Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Deşi nici unul dintre ei nu era demnitar al statului român, soţii Costea au primit de la RAAPPS o vilă aflată în cartierul Primăverii, pe strada Jean Monnet nr. 69 (colţ cu Bulevardul Mircea Eliade). Pînă în 2001, socrii actualului preşedinte al PSD au fost chiriaşi în această vilă, în ciuda faptului că, după 1997, RAAPPS i-a somat să o părăsească.
Deşi legea interzicea vînzarea imobilelor RAAPPS, Ion şi Margareta Costea au reuşit să cumpere în ianuarie 2001 vila din cartierul Primăverii, apelînd la o inginerie imobiliară la care a participat şi Primăria Capitalei. Pentru a putea cumpăra vila RAAPPS, socrii lui Mircea Geoană aveau nevoie ca imobilul în care locuiau să treacă în administrarea Primăriei. Astfel au apărut:
– o revendicare în instanţă a vilei din Jean Monnet nr. 69 de către un prezumtiv proprietar;
– o solicitare a Primăriei Capitalei în urma căreia imobilul a trecut, printr-o Hotărîre de Guvern, de la RAAPPS la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în vederea retrocedării;
– o declaraţie prin care prezumtivul proprietar a renunţat la cererea de retrocedare;
– o cerere de cumpărare a imobilului formulată de socrii lui Mircea Geoană, în calitate de chiriaşi, în baza Legii 112/1995;
– un contract de vînzare cumpărare încheiat între familia Costea şi Primăria Bucureşti într-un termen record şi într-un moment în care procesul de revendicare se afla încă pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Mai întîi, imobilul din strada Jean Monnet nr. 69 a fost revendicat în instanţă de o persoană care a pretins că este urmaşul proprietarului de drept. Prezumtivul proprietar, Iancu Sapera, a dat în judecată Primăria Capitalei, în ciuda faptului că imobilul se afla în administrarea RAAPPS. GIP publică cererea adresată instanţei de Iancu Sapera.
În urma iniţierii acestui proces, Primăria Capitalei a solicitat RAAPPS vila din Primăverii pentru a o retroceda. Transmiterea imobilului din proprietatea Regiei în cea a Consiliului General al Municipiului Bucureşti s-a făcut printr-o Hotarîre de Guvern. GIP publică Hotărîrea de Guvern nr. 1040/2000 care se referă la 5 imobile din Bucureşti, între care şi cel din strada Jean Monnet nr. 69.
Nota de fundamentare a Hotărîrii de Guvern nr. 1040/2000 a fost semnată şi de primarul Traian Băsescu, în calitate de şef al instituţiei care cerea imobilul în vederea retrocedării. Potrivit Notei de fundamentare, Guvernul decidea să treacă 5 imobile de la RAAPPS la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în vederea retrocedării. Dintre cele 5 imobile, 4 fuseseră deja cîştigate în instanţă, prin sentinţe definitive, de foştii proprietari sau de urmaşii acestora. Unul singur făcea obiectul unui proces aflat încă în curs. Este vorba chiar despre vila din strada Jean Monnet nr. 69 în care locuiau cu chirie socrii lui Mircea Geoană.
În momentul în care Guvernul, la cererea Primăriei Capitalei, decidea trecerea imobilului de la RAAPPS la Consiliul General în vederea retrocedării, în procesul intentat de Iancu Sapera nu începuse nici măcar judecarea pe fond la prima instanţă. Singura decizie luată în proces fusese transmiterea dosarului la Tribunalul Municipiului Bucureşti, Judecătoria Sectorului 1 declinîndu-şi competenţa. Introducerea vilei din strada Jean Monnet nr. 69 între imobilele din Hotărîrea de Guvern nr. 1040/2000 este cu atît mai bizară cu cît primarul Traian Băsescu, unul dintre semnatarii Notei de fundamentare, trebuia să fie la curent cu stadiul în care se afla procesul de revendicare. Consiliul General al Municipiului Bucureşti era reprezentat în procesul cu Iancu Sapera de un consilier juridic din cadrul Primăriei Capitalei, adică de un subordonat al primarului Băsescu.
Ingineria imobiliară devine evidentă după apariţia Hotărîrii de Guvern, procesul de revendicare avînd doar menirea de a da o aparenţă de legalitate solicitării imobilului de către Primăria Capitalei. Adoptată în 6 noiembrie 2000, Hotărîrea de Guvern nr. 1040 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 13 noiembrie 2000. Numai că, în loc să se bucure că poate primi mai repede imobilul pe care îl revendicase, Iancu Sapera semnează o declaraţie prin care “renunţă la judecată precum şi la toate drepturile pretinse prin acţiunea de revendicare a imobilului din str. Jean Monnet nr. 69”. Declaraţia lui Sapera este autentificată de un notar din Constanţa în data de 17 noiembrie 2000, adică la doar 4 zile după apariţia în Monitorul Oficial a Hotărîrii de Guvern nr. 1040/2000. GIP publică declaraţia autentificată a lui Iancu Sapera.
Ulterior, Iancu Sapera a transmis Tribunalului Bucureşti o “cerere de renunţare la judecată şi la toate drepturile pretinse” de care Tribunalul a luat act în şedinţa din 27.02.2001, procesul de revendicare luînd sfîrşit. GIP publică sentinţa Tribunalului Bucureşti.
În mod normal, după ce Iancu Sapera a renunţat la proces, vila din Jean Monnet nr. 69 ar fi trebuit să se reîntoarcă la RAAPPS. Imobilul nemaifiind revendicat, motivul trecerii acestuia la Primăria Capitalei dispăruse, iar condiţiile în care a fost adoptată Hotărîrea de Guvern nr. 1040/2000 nu mai erau întrunite.
Doar că, în loc să se întoarcă în administrarea RAAPPS, vila din Primăverii a fost vîndută rapid şi ilegal de Primăria Capitalei socrilor lui Mircea Geoană, în baza Legii 112/1995. Această Lege prevede posibilitatea chiriaşilor de a cumpăra, la preţuri modice, imobilele în care locuiesc.
Soţii Costea au cumpărat vila din Jean Monnet nr. 69 de la Primăria Bucureşti în 4 ianuarie 2001, prin contractul de vînzare – cumpărare nr. 3928. Contractul a fost încheiat ilegal pentru că, în 4 ianuarie 2001, procesul de revendicare intentat de Iancu Sapera se afla încă pe rolul Tribunalului Bucureşti. Procesul s-a încheiat 2 luni mai tîrziu, în 27 februarie 2001, cînd Tribunalul a luat act de “cererea de renunţare” formulată de Sapera. Acesta este, probabil, unicul caz în care o primărie din România a vîndut chiriaşilor un imobil pentru care se judeca încă în instanţă cu prezumtivul proprietar.
Acesta nu este însă singurul record stabilit de Primăria Capitalei cu acest prilej. Cumpărarea vilei din strada Jean Monnet reprezintă o performanţă imposibil de egalat în materie de aplicare a Legii 112/1995. Pînă şi lui Traian Băsescu care, în calitate de primar, şi-a vîndut sieşi imobilul din strada Mihăileanu, i-au fost necesare 4 luni pentru îndeplinirea formalităţilor legale. Socrilor lui Mircea Geoană le-a fost suficientă o lună şi jumătate, perioadă care include şi vacanţele de Crăciun şi Revelion. Familia Costea şi Primăria Capitalei au reuşit performanţa de a încheia pe 4 ianuarie 2001 toate actele necesare cumpărării unui imobil care pe 13 noiembrie 2000 se afla încă la RAAPPS.
Cumpărarea vilei RAAPPS din Primăverii de către socrii lui Mircea Geoană este una dintre cele mai spectaculoase inginerii imobiliare post-decembriste realizate cu complicitatea Primăriei Capitalei.
Citeste mai mult aici
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
