Procesele prin care interacţionăm cu cetăţenii au fost digitalizate în cea mai mare parte, dar în acelaşi timp, trebuie să admit că mai avem foarte mult de muncit în ceea ce priveşte trasabilitatea masei lemnoase, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Mircea Fechet, la cea de-a 7-a ediţie a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum), parte a Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2024.
„Colectăm în fiecare zi milioane sau zeci de milioane de date, fie prin platformele Administraţiei Fondului pentru Mediu, fie prin sistemele de trasabilitate a deşeurilor, fie prin sistemul SUMAL 2.0 cu care monitorizăm tot ce înseamnă management forestier în România, facilitarea unei interacţiuni mai simple cu cetăţeanul, un alt element cheie unde încercăm să folosim digitalizarea. Vreau să ştiţi că la AFM, spre exemplu, atunci când evaluăm dosarele de la Programul „Rabla”, câţiva colegi aveau ca sarcină de serviciu să care sacii cu documente de la parterul instituţiei la etajele superioare, pentru că aşa se făceau lucrurile. La fel cum, înaintea lansării oricărui program de finanţare, erau şiruri întregi de maşini de la diferite primării care aşteptau ore întregi să aibă un număr de înregistrare cât mai mic pentru a avea prioritate în evaluarea acestor proiecte de finanţare. Dar probabil cel mai extrem exemplu se referă la certificatul fiscal pe care îl solicitai în baza unei cereri scrise pe care, după ce-l obţineai, trebuia să-l pui într-un dosar alături de multe alte documente, pentru a putea beneficia de o finanţare. Toate aceste lucruri nu mai există. Astăzi putem spune că am digitalizat cea mai mare parte a proceselor prin care interacţionăm cu cetăţenii, dar în acelaşi timp, trebuie să admit că mai avem foarte mult de muncit în ceea ce priveşte trasabilitatea masei lemnoase”, a afirmat Fechet.
Demnitarul a adăugat că, prin intermediul colaborării cu Google, s-a reuşit evaluarea unui aviz de transport de masă lemnoasă în mai puţin de o secundă.
„Avem un parteneriat la Ministerul Mediului cu cea mai bună sau una dintre cele mai performante companii din lume în procesare a imaginilor digitale. E vorba despre Google, nu-i niciun secret. Am reuşit să evaluăm toate avizele de transport de masă lemnoasă din luna noiembrie a anului trecut. Acest lucru s-a făcut folosind mai puţin de o secundă pentru evaluarea fiecărui aviz. Şi dacă în trecut colegii de la Garda Forestieră dădeau click după click, probabil stricau un mouse în fiecare săptămână pentru a verifica manual toate fotografiile încărcate în SUMAL şi pentru a identifica acele transporturi suspecte, lucrul acesta s-a făcut în 0,64 secunde pentru fiecare aviz de transport. Folosind inteligenţa artificială, această companie a putut să ne pună la dispoziţie mii de situaţii suspecte”, a spus şeful de la Mediu.
Fechet a subliniat faptul că îşi doreşte foarte mult ca, în viitor, inteligenţa artificială să fie parte acestui proces „în care să avem un mediu mai curat şi să avem păduri mai sănătoase”.
„Mâine, (joi, 18 aprilie 2024, n.r.) sper să putem semna în sfârşit contractul de achiziţie publică de servicii pentru monitorizarea pădurilor României folosind hărţi satelitare. Suntem foarte aproape de a atribui contractul pentru monitorizarea video a fondului forestier naţional folosind camere video inteligente, la fel cum vom folosi tehnologia LiDAR pentru managementul forestier din România. Toate aceste lucruri despre care am vorbit mai devreme sunt finanţate într-un parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene, pentru că folosim bani din PNRR pentru digitalizarea Ministerului Mediului”, a menţionat oficialul de la Mediu.
ICI Bucureşti organizează, în perioada 16 – 18 aprilie, la Palatul Parlamentului, evenimentul Digital Innovation Summit Bucharest (DISB), în cadrul căruia au loc atât cea de-a 7-a ediţie a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum), cât şi cea de-a 3-a ediţie a Conferinţei Internaţionale privind Diplomaţia Cibernetică (ICCD).
În timp ce dezbaterile din cadrul CIP Forum se axează pe integrarea blockchain pentru combaterea atacurilor cibernetice, lansarea Muzeului NFT al ICI Bucureşti şi paneluri dedicate rolului femeilor în inovaţie şi societate, ICCD analizează conexiunea dintre tehnologie şi relaţiile internaţionale, agenda cuprinzând teme precum consensul global asupra politicilor digitale, consolidarea alianţelor regionale de securitate cibernetică şi strategii proactive privind dezinformarea.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
