Șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, susține că „femeia se judecă mai aspru în societate” decât bărbatul, oficialul făcând referire la criticile din spațiul public la adresa prestației Vioricăi Dăncilă în funcția de premier. Potrivit șefului CNCD, în politica românească sunt bărbați care au sau au avut prestații inferioare față de cea a Vioricăi Dăncilă, dar nu au fost atât de aspru criticați.
„În mediul politic nu am date, dar din ce am perceput eu, am avut politicieni bărbați în funcții publice de înaltă demnitate publică (sau chiar avem) care au avut o prestație sub doamna Dăncilă, dacă pot să spun așa, sau fac erori, dar criticile nu sunt sau nu au fost atât de aspre în comparație cu doamna Dăncilă pentru că femeia se judecă mai aspru în societate”, a declarat Csaba Asztalos la „Puterea Știrilor”.
Aprecierea femeii în spațiul public, mai ales în politică, este mult mai aspră, mult mai negativă, pentru că avem prejudecăți în societate, a completat președintele CNCD.
„Este o competiție de putere, în toată istoria omenirii am avut o competiție de putere și atunci, desigur, în această competiție femeia este dezavantajată. Aprecierea femeii în spațiul public, mai ales în politică, este mult mai aspră, mult mai negativă, pentru că avem prejudecăți în societate. O femeie care este persoană publică este evaluată după valoarea hainelor pe care le îmbracă, dar un bărbat poate să poarte la mână un ceas care să fie de 10 ori mai scump, decât hainele pe care le poartă o femeie. Abordarea și evaluarea în spațiul public, în societate, este total diferită. Femeia este mult mai criticată dacă face o eroare într-o funcție publică și am avut aici foarte multe exemple de acest gen, mai ales de când am avut premier femeie. Până la urmă în lupta de putere, nimeni nu o să se ridice de pe scaun să ofere altuia poziția, mai ales dacă este femeie în România”, a mai spus Csaba Asztalos.
Nicio femeie șefă de partid, sub 20% reprezentare în Parlament, doar două femei ministru în Guvern
În România, peste 51% dintre cetăţeni sunt femei, dar reprezentarea lor la nivel politic rămâne una dintre cele mai scăzute din lume. Din cei 466 de parlamentari, doar 87 sunt femei (18,6%), iar trecerea în revistă a compoziției acestora arată că între ce spun partidele și ce fac e o mare diferență. Nu atingem pragul de 20% femei nici în Senat, nici la Camera Deputaților.
Femeile aflate în poziții de miniștri au devenit o raritate în guvernele României după 2019, anul care marca sfârșitul unei lungi ere social-democrate și începutul unui guvern liberal condus de ex-premierul Ludovic Orban. Nici în guvernul condus astăzi de Nicolae Ciucă situația nu se prezintă prea roz: Gabriela Firea și Ligia Deca sunt singurele femei ministru într-un guvern cu 20 de portofolii (Situația arăta și mai rău până acum 4 luni, când în Guvernul României era DOAR o femeie ministru, în persoana Gabrielei Firea).
Numele Gabrielei Firea a fost înaintat, în noiembrie 2021, de PSD, pentru ministerul Tineretului și Familiei, în timp ce PNL și UDMR nu au propus nicio femeie pentru celelalte 19 portofolii rămase. Astfel, din acest punct de vedere, am putea spune că situația se prezintă astăzi asemenea anilor ’90, când femeile nu erau luate în calcul și promovate în poziții de miniștri.
Nici în fruntea partidelor nu găsim femei. Nu există nicio femeie președinte de partid parlamentar în prezent. La nivel de conducere a formațiunilor, la PSD, din cei 17 membri ai Biroului Permanent Național, trei sunt femei. Cea mai cunoscută e Gabriela Firea, care e prim-vicepreședintă.
La PNL, dintr-un Biroul Executiv de 33 de persoane, potrivit listei de lideri de pe site-ul formațiunii, sunt doar trei femei (Alina Gorghiu, Monica Anisie și Daniela Cîmpean, toate cu funcția de vicepreședinte). Nu e nicio doamnă în structura restrânsă de conducere, adică președinte, prim-vicepreședinți și secretar general.
La UDMR, în Prezidiul Uniunii, din opt persoane, una singură este o doamnă: Biro Rozalia (președintă a Comisiei de Afaceri Externe din Cameră).
În cazul USR, cinci din cei 25 de membri ai Biroului Național sunt doamne, în timp ce la AUR, din cei 14 membri ai conducerii, trei sunt femei, dar nu pe funcțiile cele mai importante, care sunt ocupate de nume ca George Simion, Claudiu Târziu şi Sorin Lavric.
O singură formațiune, care are reprezentanți în Parlament, dar nu și grup recunoscut, are copreședinte o femeie, adică REPER, pe Ramona Strugariu. Și la Forța Dreptei e o singură doamnă în Parlament: Violeta Alexandru.
Mădălina Turza, consilieră de stat la cancelaria premierului, a anunțat că nu va candida la funcția de președintă a Organizației Femeilor Liberale, acuzând „procentul jenant de femei liberale din structurile de conducere ale Partidului”
”NU candidez la funcția de președintă a Organizației Femeilor Liberale (#OFL). Și am decis că nici nu voi face parte din niciuna dintre echipele posibilelor candidate. Nu este neapărat o temă publică, dar transparența este unul din principiile mele de bază. (…)
Cu un procent jenant de 8% femei liberale în structurile de conducere ale Partidului (față de 21%, 27%, 19%, 15% și 20% la restul partidelor parlamentare), Organizația Femeilor Liberale are o misiune dificilă și îmi doresc enorm de mult să încep să-i aud vocea. Pentru femeile profesioniste din Partid, dar și pentru femeile din România. Și sper ca deopotrivă Partidul și Organizația de femei să fie pregătiți la un moment dat pentru acest tip de schimbare”, a spus Turza.
