PSnews

Recent

Fenechiu decriptează trecutul noii șefe a DNA. Posibil contraatac la Iohannis? EXCLUSIV

cotidianul.ro

Senatorul PNL Daniel Fenechiu – vicepreședintele Comisiei juridice din forul legislativ superior – a acordat miercuri o declarație pentru PSnews.ro, în care a decriptat trecutul noii șefe interimare a DNA, Anca Jurma.

Încă de la început, avocatul a pus accentul pe experiența europeană a magistratului, privind cooperarea anticorupție între PICCJ și alte parchete din UE – fapt ce, în opinia senatorului jurist, reprezintă un semnal că lupta anticorupție va continua. În același context, Fenechiu a atras atenția că din 2005 până în prezent Anca Jurma nu a instrumentat vreun dosar, punându-se astfel la adăpost de orice suspiciune privind eventuale încălcări ale drepturilor omului într-o cauză penală sau alta.

Totodată, Daniel Fenechiu a amintit că Jurma este procuror încă din anii ’90. De asemenea, parlamentarul a menționat tradiția familială a Ancăi Jurma: procuroarea este fiica lui Nicolae Cochinescu, șef al Parchetului General în perioada 1996-1997.

„E greu să vorbești despre cineva, în contextul în care singurul element de referință este CV-ul persoanei. Eu mărturisesc că n-auzisem de doamna Jurma până în momentul când a fost desemnată ca procuror-șef interimar, iar din CV nu rezultă foarte multe lucruri care să permită o analiză serioasă.

Pe de o parte, de vreo 13 ani de zile, văd că această doamnă lucrează pe cooperare internațională între Parchetul General din România și alte parchete europene. Bănuiesc că fiind procuror din anii ’90, în precedenții ani (înaintea celor 13) a fost procuror de judiciar și cred că are experiența necesară pentru a deține o funcție de conducere. Vom vedea dacă o poate îndeplini foarte bine sau mai puțin bine. Și când spun treaba asta, am în vedere și aspectul temporal: pentru că dacă va avea un mandat mai lung (de 5-6 luni), probabil că vom putea să facem o apreciere asupra activității domniei sale. Dacă în schimb va avea un mandat mai scurt (pentru că am văzut că domnul Toader a declanșat procedura încă din ziua emiterii de către președinte a decretului de revocare a doamnei Kovesi și că procedura urmează să se încheie la sfârșitul acestei luni), atunci n-o să putem să tragem vreo concluzie.

Eu bănuiesc că doamna Jurma a fost desemnată datorită faptului că e un procuror cu experiență, datorită faptului că lucrând pe zona de cooperare internațională, era un semnal în sensul continuării luptei anticorupție (vorbim despre un procuror cunoscut la nivelul parchetelor din Europa) și probabil că a fost în vedere și tradiția familială (este fiica fostului procuror general Nicolae Cochinescu).

Probabil că s-a avut în vedere că doamnei Jurma nu poate să i se pună în cârcă vreo chestiune dintre cele care sunt vehiculate de obicei. Ea de 13 ani lucrând pe cooperare, n-a instrumentat dosare – așa că nimeni nu poate să spună că a avut vreun dosar în care ar fi fost încălcate drepturi și libertăți, a detaliat Fenechiu.

Confruntat cu ideea apărută recent în presă, potrivit căreia ultimii 13 ani fără niciun dosar instrumentat ar reprezenta un argument în defavoarea Ancăi Jurma, Daniel Fenechiu a dezaprobat-o, subliniind că un procuror bun se poate adapta în orice situație și că – mai mult – postul de șef al DNA nu implică lucrul efectiv cu dosare, ci muncă de organizare.

Eu nu dau doi bani pe o asemenea argumentație, pentru că ori ești procuror, ori nu ești. Un procuror bun, chiar și după 20 de ani dacă-l aduci înapoi, sigur că are nevoie de o lună-două să se readapteze, dar are experiență. Deci mi-e greu să cred că faptul că Anca Jurma în ultimii 13 ani n-a fost procuror-anchetator, ci a lucrat pe cooperare o va împiedica să fie un bun manager al DNA-ului. În ultimă instanță, principalele atribuții ale procurorului-șef al DNA sunt unele de management: de repartiție de dosare, de control, de relaționare… Or, cred că unul dintre lucrurile foarte importante în momentul de față este să dai un semnal în Uniunea Europeană că lupta anticorupție continuă. Pentru că ținând cont de știrile care circulă la ora asta în UE (că în România o gașcă de penali modifică codurile, au demis procurorul-șef al DNA, îl atacă pe procurorul general, l-au schimbat pe procurorul-șef al DIICOT), numirea ca șef al DNA a unei persoane cunoscute în planul luptei anticorupție la nivel european e o premisă că această luptă va continua. Deci mă gândesc că e o numire de semnal – mai ales că nu este o numire definitivă”, a punctat PNL-istul.

Întrebat dacă se așteaptă ca DNA acum să contraatace și să se răzbune pe președintele Klaus Iohannis pentru revocarea Codruței Kovesi (eventual accelerând parcursul dosarului în care șeful statului s-a ales cu plângere penală pentru casa de la Sibiu), Daniel Fenechiu a negat vehement, exprimându-și încrederea în rezonabilitatea magistraților anticorupție. Mai mult: juristul a amintit că un președinte are imunitate totală pe parcursul mandatului.

Eu trăiesc cu impresia că un procuror sănătos la cap nu se apucă să lucreze la nivel ancestral sau de orgoliu. Dacă se apucă, atunci deasupra lui este un procuror-șef de secție, care trebuie să îi confirme rechizitoriile. În momentul în care un procuror o ia pe arătură, șeful lui îi infirmă activitatea. Deci mie mi-e greu să cred că revocarea doamnei Kovesi a fost făcută de președinte datorită faptului că și-a dorit acest lucru, ci mai degrabă pentru că a trebuit să respecte o decizie a Curții Constituționale.

Pe de altă parte, ca om care are 20 și ceva de ani de avocatură penală în spate, care vede dosare și care poate să-și dea cu părerea, mie mi-e greu să văd ceva penal în toată povestea asta cu casele președintelui. Acolo a fost o soluție civilă. Plus că președintele are imunitate totală, o superimunitate cel puțin până în decembrie 2019 (la încheierea mandatului). Și e normal să fie așa. Imaginează-ți cum ar fi fost ca președintele să poată fi cercetat în orice chestiune! Într-o situație de genul acesta, o majoritate Dragnea-Tăriceanu îl schimba pe Augustin Lazăr, puneau niște oameni de-ai lor și se răzbunau pe președinte cu dosare.

Așadar mie mi-e greu să cred că s-ar putea întâmpla ceva acolo. Asta e o variantă strict pentru speculații. Să ne amintim că la începuturi președintele era acuzat că vânduse copii pentru organe! Acum am mai evoluat: am trecut de la trafic de copii la case. Poate că viitorul ne va rezerva și alte lucruri. De-asta, nu cred că DNA va încerca să se răzbune pe președinte, pentru că nu are de ce. Eu cred că procurorii de acolo au suficient de mult creier în sensul ăsta. Totodată, nu există probe și indicii că președintele ar fi făcut ceva acolo”, a încheiat senatorul liberal de Bacău.

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi