Skip to content
Opinii & Analize

Fenomenul „Fake News” sau noua propagandă?

Până când prestigiul mass-media tradiționale va fi restabilit, trebuie să acordăm atenție fenomenului dezinformării, care odată cu accesul facil la internet, laolaltă cu cantitățile imense de informații vehiculate au devenit extrem de greu de ordonat pe criterii de validare: adevărat/fals, obiectiv/subiectiv, obiectiv/manipulativ pentru mulți utilizatori.

Trebuie spus că „fake news” nu sunt știrile false, ci doar false cu anumite nuanțe, cu anumite distorsiuni, care să servească agendei propuse de emitent, sunt știri plauzibile sau ştiri aproape adevărate.

Expertă la Comisia Europeană pentru combaterea ”fake news”, prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu, propune termenul „dezinformare 2.0”, în cartea sa „#Fakenews. Noua cursa a înarmării”. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu dezinformarea în epoca rețelelor sociale, pentru că trebuie să conștientizăm puterea incredibilă de accelerare și de amplificare oferită de platformele media, lansând ideea că platformele sociale ar trebui să lase o perioadă inactive butoanele de reacție la postări, în așa fel încât să ofere un timp de gândire utilizatorului.

Altfel spus, dezinformarea online este ajutată de platformele tehnologice, de algoritmi, de baze de date, de profile online, cu sprijinul securității cibernetice, ştiinţele comunicării, sociologie.

Viața noastră este afectată de știrile false, iar convingerile ne sunt consolidate și întreținute de articole, imagini, video-uri, care ne fac să reacționăm impulsiv în mediul online, fără vreo intenție de a verifica veridicitatea conținutului, credibilitatea sursei sau originea materialului respectiv.

Fiecărui utilizator de social media îi sunt furnizate acele informaţii cu care este cel mai probabil să rezoneze, prin intermediul unor algoritmi de editare special construiţi pentru a alimenta utilizatorul cu informaţii similare celor pe care le-a accesat deja.

Cercetările realizate pe această temă încep să aproximeze fenomenul de dezinformare în mediul digital, pornind de la amploarea fenomenului, cauze, algoritmi, etc. Referitor la comportamentul digital al fiecăruia dintre noi, s-a demonstrat că utilizatorii care nu au experiență în evaluarea conținuturilor, dar au totuși bune intenții, devin o parte activă a procesului de dezinformare.

În România, studiile referitoare la consumul de conținut digital arată că acesta este mai ridicat în rândurile celor din mediul urban, cu studii superioare, ceea ce întărește ideea că publicul vulnerabil la dezinformare este exact la fel: educat, urban, mobil din punct de vedere profesional. Altfel spus, cu cât suntem mai preocupați de informația reală, autentică, cu cât avem acces la mai multe surse de informare și devenim mai vulnerabili la dezinformare.

Abordarea fenomenului de „fake news”, de dezinformare în mediul online ori informarea eronată, ar trebui să ia în considerare „fake news-urile tradiţionale”, dar şi pe cele generate şi amplificate ca urmare a platformelor tehnologice. Specialiștii spun că referitor la aceste zvonuri, ori informaţii false care pot fi remediate imediat, lucrurile se află într-o zonă gri, care a existat în presă dintotdeauna și că adesea punem în circulaţie foarte multe fake news, emoţii, opinii partizane, fiind foarte puţin deschişi la schimbul de informaţii.

Pentru a gestiona datele care pun în mişcare aceste mesaje, literatura de specialitate operează cu termeni preciși (propagandă de precizie, propagandă computaţională), din momentul în care facem un click fie pe computerul personal, tabletă, smartphone și transmitem o informaţie despre preferinţele noastre.

Dr. Claire Wardle, un expert de top în social media de la Harvard, cu cercetări care intersectează tehnologia, teoria comunicațiilor, mass-media și social media, spune că ar trebui să practicăm cu toţii un tip de scepticism emoţional, făcând comparație cu eliminarea senzaţiei de foame. După ce mănânci, trebuie să stai 20 de minute, pentru că senzaţia de saţietate se instalează doar la 20 de minute după ce ai mâncat. Dacă îţi formezi acest obicei, nu mai eşti tentat să comanzi şi un alt fel de mâncare.

Așadar, alfabetizarea emoțională a fiecăruia dintre noi ar fi soluția, deoarece studiile arată că atunci când oamenii sunt confruntați cu mai multe informații, derulate pe mai multe canale, inclusiv altele decât cele digitale, ei nu devin neapărat mai informați, dar cel puțin devin mai rezervați, învață cum să își gestioneze mai bine emoțiile, de cele mai multe ori extreme, pe care le creează conținutul digital.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *