Fumul gunoaielor arse la Sintești ajunge până în zona centrală a Bucureștiului. Aici sunt arse deșeuri toxice, precum anvelope și cabluri electrice.
Este ora 6 dimineața și cum te apropii de Sintești, satul devenit celebru pentru arderile ilegale de deșeuri, aerul devine irespirabil. Un miros puternic de plastic ars iți întoarce stomacul pe dos. Din primăvară până acum arderile s-au rărit, însă de câteva zile focurile pornesc imediat ce se lasă noaptea. Comisarii Gărzii de Mediu merg și de câteva ori pe zi, le sting cu pompierii, însă imediat ce pleacă, filmul se reia, potrivit GSNews.
Satul se află la câțiva kilometri de București, iar fumul este purtat de curenții de aer și înroșește în mod frecvent senzorii care măsoară calitatea aerului în Capitală. O sursă importantă a poluării din București provine din satul ilfovean Sintești. În ultimii ani, acolo au apărut rețele infracționale ce topesc deșeurile prin incendieri. Afacerea ilegală este susținută și de firme care preferă să încheie contracte cu rețelele din Sintești decât să suporte costurile triple ale reciclării. 120 de firme de tratare a deșurilor sunt în Sintești, la o populație de sub 3.000 de locuitori. Autoritățile se învârt într-un cerc vicios: de fiecare dată când intervin dau peste oameni nevoiași, nu de adevărații poluatori.
Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au descoperit originea poluării. Sursa aerului poluat care ajungea în București provenea din Sintești, un sat din comuna Vidra, localitate aflată la 15 km distanță de București.
Folosind datele de alertă, comisarii i-au surprins pe localnici în timp ce ardeau deșeuri toxice, precum anvelope și cabluri electrice.
Reprezentanții autorităților de mediu nu au putut opri inițial sursa de poluare pentru că au fost alungați de localnici. A fost nevoie de intervenția trupelor speciale ale poliției pentru a mai prinde doar două persoane care ardeau deșeuri.
„Din cauza incendierii deșeurilor, toată zona – formată din București, comune și orașe din Ilfov, dar și județul Dâmbovița – este poluată constant. Simțim uneori cum aerul este greu de respirat. Când au loc arderi în Sintești, norul de fum vine dinspre zona Berceni și ajunge până în zona centrală sau chiar traversează Capitala”, spun unii locuitori afectați.
Aici, localnicii ard deșeuri – în general materiale plastice, mobilă, diverse metale, poluând aerul. De obicei, aceste arderi au loc noaptea pentru ca fumul să nu se vadă.
Fenomenul a fost adus în prim-planul dezbaterilor publice. Garda de Mediu și Jandarmeria au descoperit zone ilegale în Sintești, locuri în care se ardeau ilegal deșeuri. Arderea umple aerul cu particule nocive, cu efecte directe asupra sănătății celor care îl inspiră.
„Bucureștiul are o poluare constantă dată de traficul auto. Dar avem niște vârfuri în care poluarea urcă foarte mult. Dacă ne uităm pe vârfuri, mare parte din poluarea din acele momente este dată de arderile ilegale. În momentul în care am mers pe teren, găseam 20 de focuri permanente în zona Sintești”, spun comisarii Gărzii de Mediu.
La o intervenție a Gărzii de Mediu, comisarii au descoperit mai multe focuri precum acesta în care erau arse deșeuri în Sintești.
„Când aceste arderi au fost oprite sau au rămas 3-4 focuri, am avut imediat o calitate a aerului de cel puțin cinci ori mai bună”, adaugă comisarii Gărzii de Mediu.
Traseul deșeurilor ilegale
Din estimările obținute de la Garda Națională de Mediu, între 50.000 și 100.000 de tone de deșeuri intră (legal sau nu) anual în Sintești, fără ca autoritățile de mediu să știe care este cantitatea care a fost reciclată și care este cantitatea dispărută în focurile din sat. Minimum 200 de euro este valoarea unei tone de deșeu care intră în Sintești.
O afacere de minim 100 milioane de euro pe an de pe urma deșeurilor care intră în satul ilfovean.
Important nu este doar să fie oprite incendiile. Esențială este și oprirea așa-zișilor „brokeri de deșeuri”, cei care le aduc în satul ilfovean fără a le putea recicla sau trata.
În acte, aceștia susțin că primesc deșeuri de la firmele care le produc în scopul de a le vinde apoi fabricilor de ciment și altor companii care pot valorifica resturile industriale care nu se dezintegrează natural.
Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au explicat cum ajung deșeurile în Sintești:
Traseului deșeurilor care ajung să fie arse în Sintești.
Când un foc ilegal este descoperit, singurele persoane care pot fi acuzate de fapte penale de mediu sau economice sunt localnicii din Sintești. Oameni care în cele mi multe cazuri nu sunt alfabetizați și nici nu au bunuri pe numele lor.
Polițiștii renunță să le facă dosare penale. Mulți dintre cei care ard efectiv deșeurile au familii numeroase și refuză să declare de unde au primit gunoiul. Un comisar de la Garda de Mediu din Ilfov susține că, în consecință, autoritățile nu au cum să sancționeze adevărații poluatori.
Mai mult decât atât, pentru a abate atenția de la afacerile privind incendierea cablurilor, calculatoarelor și a carcaselor auto, incendiatorii specializați din Sintești și-au constituit o asociație, numită Asociația Civică Iar Miroase, care este folosită ca interfață în relațiile cu autoritățile publice, având misiunea de a deturna focarul de poluare spre alte zone din Sintești și Vidra.
Nu întâmplător în ultimele zile membrii Asociației Civice Iar Miroase, în spatele căreia se află poluatorii și incendiatorii profesioniști, au sesizat diverse incendii de vegetație din Sintești și Vidra și au postat cu o viteză remarcabilă pe rețelele de socializare încercând să inducă percepția că arderea de cabluri din Sintești nu există.
Afacerea cu arderea cablurilor din Sintești este atât de mare și extinsă într-o rețea clandestină care a ajuns la performanța de a înființa asociații de mediu și alte ONG-uri care practic se luptă cu autoritățile pentru a le proteja focarele de poluare din care câștigă sume imense.
Zeci de petiții provenite de la cetățenii din Sintești și Vidra ajunse la redacția noastră arată faptul că Asociația Civică Iar Miroase este un conglomerat de contaminare, poluare și infracționalitate care favorizează cea mai mare rețea de trafic de deșeuri și incendiere din zona Sintești.
Astfel, cetățenii revoltați ne arată că diverși indivizi puși de reprezentanții Asociației Civice Iar Miroase incendiază zone de vegetație uscată în Sintești și Vidra mult mai departe de casele unde se ard cabluri, filmează imediat aceste incendii provocate și le pun pe rețelele de socializare, chiar le transmit la presă și televiziuni în vederea creșterii numărului de vizualizări, cu efectul manipulării opiniei autorităților publice și a cetățenilor.
Este un fapt extrem de grav în care o organizație clandestină care contaminează și poluează intervine în presă și mass-media ca o asociație care desfășoară o așa zisă activitate în folosul cetățenilor.
Chiar în cursul zilei de ieri, 27.08.2024, în jurul orelor 10, așa cum arată cetățenii în petiții, o dubă de culoare albă s-a deplasat în zona Sintești și a descărcat anumite materiale care au fost incendiate, urmând degajarea unui fum gros. Totul s-a petrecut in 10 minute iar duba a dispărut spre comuna Berceni, locul unde au domiciliul majoritatea membrilor Asociației Civice Iar Miroase.
Fumul gros a fost filmat și a fost postat concomitent pe rețelele de socializare de către Asociația Civică Iar Miroase deși focul a fost stins în următorul sfert de oră. Astfel de scenarii se petrec în mod repetat în ultima lună iar autoritățile și mass-media sunt asaltate de aceste false scenarii iar în pararel organizația clandestină își continuă activitatea de ardere a cablurilor și a altor materiale din care obțin venituri fabuloase.
Mulți dintre cei care dau foc efectiv deșeurilor în Sintești sunt oameni simpli, care refuză să spună cine le-a dat gunoiul atunci când sunt interogați de poliție.
Sursele deșeurilor arse din satul ilfovean
O parte importantă din deșeurile care sunt arse ilegal în Sintești provin din industria auto, în special ateliere de dezmembrări auto.
„În jurul Bucureștiului s-a creat o rețea de valorificare a fierului vechi. Capii ei sunt la Sintești, o comunitate avută de romi. Alte localități unde se ard deșeuri, cele mai multe dintre ele provenite de la mașini vechi, sunt Sărulești, Bolintin, Moroeni, locuri în care se adună resturi de aluminiu și cupru”, declară o sursă din Garda de Mediu.
În afacerea cu deșeuri din Sintești nu sunt implicate doar firme și oameni bogați, ci și persoane fără posibilități materiale din sat.
Cablurile din dezmembrările auto ajung la topitoriile din Slatina sau Galați, unde există mici fabrici specializate în producția de semiconductori. „În Sintești, se oferă prețul cel mai bun la astfel de materiale, lucrează doar cu forța de munca locală, nu intră alți furnizori pe piață”, adaugă sursa.
În Sintești au fost descoperite chiar deșeuri medicale. Aceste deșeuri – care provin de obicei de la clinici și spitale – sunt periculoase și tratarea lor este cea mai scumpă. Compania Sterileco, fostă Stericycle este specializată în acest tip de operațiuni, folosind un incinerator amplasat în satul Rudeni, arondat localității Chitila.
Cabluri și resturi de produse metalice sunt, de asemenea, des întâlnite în focurile din Sintești. Aceste deșeuri sunt topite pentru a fi apoi valorificate la centre speciale pentru metale.
Nu în ultimul rând, în Sintești ajung și deșeuri importate ilegal în România din state mai puternic dezvoltate. În ultimi doi ani, autoritățile de mediu și de la frontieră au descoperit mai multe transporturi ilegale de deșeuri care ar fi trebuit să ajungă în Sintești. Valoarea acestor transporturi era de peste 150.000 de euro.
Sinteștiul, locul perfect pentru activități ilegale
Satul Sintești număra, la ultimul recensământ, în jur de 2.800 de persoane. Majoritatea sunt de etnie romă. Circa 200 dintre aceștia au vile impresionante pe șoseaua care străbate satul (Strada Principală), restul sunt oamenii care nu știu să scrie sau să citească, spune un consilier local din comună. Pentru a avea o masă pentru familie, aceștia sunt gata să caute și în gunoaiele din groapa de la Vidra.
„Nu înțeleg legea și nici nu vor să o înțeleagă. De acești oameni analfabeți și săraci se folosesc cei câteva zeci de oameni din Sintești care fac diverse afaceri la limita legii, să spunem. Dacă în prezent localnicii s-au aplecat mai mult asupra comerțului cu deșeuri, acum un deceniu satul era celebru pentru sutele de firme înregistrate la aceeași adresă, societăți folosite pentru tranzacții fictive, tranzacții în care statul ajungea să piardă taxe și impozite. Legislația a fost îmbunătățită puțin în domeniul evaziunii, așa că probabil localnicii s-au apucat de afacerile cu deșeuri”, spune un procuror specializat în anchetarea criminalității organizate.
În zona centrală a satului Sintești au apărut, în ultimii ani, mai multe vile impozante, precum cea din imagine.
Cerasela Bănică, președintele Centrului de Advocacy şi Drepturile Omului, a observat că grupările de criminalitate organizată au tendința de a se muta în comunități mici și sărace.
„Este mai ușor pentru că sunt mai puțini polițiști în aceste localități. Nu este ca într-un oraș ca București unde sunt direcții peste direcții și, până la urmă, nu te poți înțelege cu toată lumea. Într-un astfel de oraș, protecția se asigură mult mai ușor, corupția este mai ușor de realizat. Apoi, localnicii provin din medii vulnerabile, lipsite de oportunități sau de o educație solidă. Sunt ușor de ademenit într-o astfel de rețea și ușor de controlat”, mai precizează experta.
Firmele specializate în deșeuri au sediul social pe Strada Principală
În prezent, conform datelor obținute de la Registrul Comerțului și platformei listăfirme.ro, în satul Sintești sunt înregistrate 255 de societăți comerciale active.
Din verificările efectuate, peste o sută de societăți din Sintești au ca obiect de activitate principal domeniul deșeurilor.
Aproape 120 de firme au printre obiectele de activitate secundare acreditate la Registrul Comerțului și transportul, tratarea, și valorificarea deșeurilor.
Mai mult, peste 180 din 255 de firme din Sintești sunt înregistrate în camere din casele luxoase de pe Strada Principală, așa cum se numește artera principală care străbate Sinteștiul.
De la credite, la deșeuri
Membrii familiilor Mihai și Toma au peste 50 de firme, specializate în activități economice cu deșeuri care au sediul social în satul Sintești. Toate societățile au ca obiect de activitate, principal sau secundar, tratarea deșeurile.
Am sunat la mai multe din aceste firme, la numerele de contact lăsate la Registrul Comerțului. Majoritatea acestor numere de telefon nu erau funcționale.
În patru cazuri ni s-a transmis că numerele nu aparțin firmelor indicate. În alte 3 cazuri, datele de contact erau de la juriștii care au înregistrat societățile. În două situații ni s-a închis telefonul după ce am precizat motivul apelului telefonic.
Metal Grup Record SRL (500.000 de lei cifră de afaceri) – Ion Toma este acționar și administrator. El este frate cu Bratu Toma, cunoscut în Sintești pentru că a fost acuzat de tentativă de omor, spălare de bani, conform dosarului creditelor, în care a fost implicat și el.
TM Luxury Recycling SRL îl are ca acționat pe Tomiță Marin. A fost condamnat la patru ani și 8 luni de închisoare în dosarul fraudelor bancare.
Universal Colect SRL o are ca acționar și administrator pe Ionela Mihai.
Wise Duke Metal SRL, acționari sunt Denisa Mihai (99%) și Grigore Mihai (1%).
Firma are 6 milioane de lei cifră de afaceri, cu doi angajați. Denisa Mihai mai este acționat la Fashion Dens SRL, cu o cifră de afaceri de 2 milioane de lei.
Cablurile sunt arse pentru a se valorifica metalul din acestea. Fumul rezultat este inhalat de locuitorii din zona Ilfovului.
Maya Business Metal SRL are ca acționar principal (95%) și ca administrator pe Gheordin-Angheluță Mihai, iar partenera sa de afaceri este Mioara Mihai (5%).
Mario Demosteel SRL – acționar este Trandafirescu-Busuioc Mihai. Acesta mai este partener (alături de Verginia Mihai) la firma Mario Fer Metal Invest SRL.
Draft Metal Solution SRL este deținută de Ghiorghina Mihai (99%) și Miora Mihai.
Vlad Metal Impact SRL îl are pe Ionel Mihai acționar unic. El e administrator și la firma de deșeuri din Călărași, Metal Rom SRL, acolo unde Adelina Mihai este acționar. Cei doi sunt acționari și la firma Mixcolect Business SRL din Sintești, societate cu cifră de afaceri de 35 de milioane de lei.
Rofi Ecometal SRL – acționari sunt Garofița Mihai (5%) și Ilena Zivideanca Toma (95%). Mihai Garofița mai deține și firma Tom Steel Import Export SRL. Ilena Zivideanca Toma este și ea acționar la Eveline Business din Sintești.
Adelina Maria Business SRL o are pe Elena Mihai ca acționar unic.
Silver Spurs SRL îl are pe Toma Mihai ca acționar. Acesta este partener cu Coca Mihai în firma Gabisor Impex SRL.
Rom-Than Metal SRL a fost transferată din Sintești la București. Unul dintre acționari este Ilena Zivideanca Toma. Cifra de afaceri pe ultimul an a fost de 16 milioane de lei.
Mumbay Trident SRL, specializată în dezasamblarea mașinilor și echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor, îi are ca acționari pe Verginia Mihai (90%) și pe Niculina Mihai (10%). Verginia Mihai mai este acționar (împreună cu Toma Mihai) în firma Building Prosper Business SRL, cu o cifră de afaceri de 5,6 milioane de lei.
Mirticom Dalas SRL îi are în acționariat pe Coca Mihai (50%) și pe Dumitru Mihai (50%).
Codrutstyle SRL, firmă specializată în comerțul cu ridicata a deșeurilor și resturilor, îl are ca acționar unic de Ion Mihai.
Dor Prest Metal SRL, comerț cu ridicata al deșeurilor și resturilor, o are ca acționar unic pe Anișoara Mihai.
Mihai Activ Trade SRL o are ca acționar majoritar, cu 80%, pe Lenuța Mihai. Societatea a raportat o cifră de afaceri de 11 milioane de lei.
Reprezentanții Gărzii de Mediu și ai Poliției, care au participat la descinderile din ultimul an din Sintești spun că persoane din această grupare supravegheau arderile și că într-un automobil al familiei a fost descoperit cupru cu o valoare care putea ajunge și la 30.000 de euro.
Alte localități-problemă din Ilfov
Dacă Sintești este satul care a devenit celebru în ultimul an pentru arderile ilegale, astfel de operațiuni care încalcă legea și care pun sănătatea populației în pericol au mai fost descoperite în ultimul an și în Bolintin-Vale, Chiajna, Brigadiru sau Jilava, toate comune sau orașe din Ilfov.
„În jurul Capitalei s-au pus la punct adevărate rețele care valorifică deșeurile provenite din diverse domenii de activitate. Sinteștiul este o localitatea emblemă, dar astfel de nereguli sunt întâlnite de Garda de Mediu în multe localități de la marginea Bucureștiului”, spuncomisarii Gărzii de Mediu.
Arderile de deșeurile duc la deteriorarea sănătății și chiar la decese
Potrivit estimărilor Agenției europene pentru mediu, în fiecare an, în România mor 29.000 de oameni din cauze asociate poluării.
Costul social este cel mai mare din Europa, 1.800 de euro pe cap de locuitor pe an, în București fiind de 3.004 euro pe cap de locuitor pe an. Costul social înseamnă toate costurile asociate problemelor ce țin de poluare, plecând de la cheltuieli cu sănătatea, asigurări, mortalitate prematură.
Mulți au acuzat că de ce se parlamentează cu zona aceasta infracțională, de ce se duc discuții când există alternative de măsuri represive. Legislația trebuie respectată, nu se poate trece dincolo de lege, indiferent ce-și imaginează cetățenii de bună credință revoltați.
Nu există o legislație foarte clară vis-a-vis de arderile ilegale iar acum se încearcă modificarea legii și transformarea contravenției în infracțiune pentru ceea ce înseamnă arderile ilegale iar în funcție de modificările legislative se poate ajunge la evitarea mirosurilor care se propagă din când în când și asupra cartierelor bucureștene și a zonelor limitrofe celebrului sat Sintești.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
