Skip to content
Cultura

Festivalul de Cannes, ediţia 2022, dominat de tema războiului din Ucraina

tipsfemeninos.com

Războiul din Ucraina îşi va face intrarea la Festivalul de Cannes cu lungmetrajul „Butterfly Vision”, filmat în urmă cu doar câteva luni în regiunea Donbas, în cadrul unei ediţii în care vor fi prezente multe filme cu subiect politic.

 

Realizatorul ucrainean Maksim Nakonechnyi va fi prezent în secţiunea Un Certain Regard, a doua ca importanţă la Cannes, cu filmul său de debut, „Bachenka Metelyka” („Butterfly Vision”), a anunţat joi la Paris delegatul general al festivalului, Thierry Frémaux.

Filmul prezintă povestea reîntoarcerii în Ucraina a unei tinere care lucrează în educaţie şi care revine în patrie, după ce a fost sechestrată, profitând de un schimb de prizonieri. Un film care evocă chestiunea Donbas şi care este „important dincolo de propria sa calitate cinematografică”, a subliniat Frémaux, citat de Agerpres.

În afara competiţiei, cel mai important realizator de documentare din istoria recentă a Ucrainei, Sergei Loznitsa, va prezenta „The Natural History of Destruction”, o continuare la filmul „Babi Yar. Context”, proiectat anul trecut la Cannes.

Este vorba de un film inspirat de cartea cu acelaşi nume a lui W.G.Sebald din care Loznitsa se inspiră însă pentru a prezenta marile tragedii ale vremurilor noastre, cu o atenţie specială acordată istoriei ţării sale şi prezentului distructiv cu care se confruntă, a explicat Frémaux.

În declaraţii acordate cu prilejul prezentării programului celei de-a 75-a ediţie a festivalului, delegatul general a reiterat că cele două filme au fost selectate exclusiv pentru calitatea lor, exprimându-şi satisfacţia pentru faptul de a putea prezenta aceste două producţii despre lumea actuală.

Potrivit lui, „Butterfly Vision” vorbeşte despre consecinţele războiului, ceea ce face din această producţie „un film universal”.

Situaţia din Ucraina nu va fi singura tema politică abordată de unele filme prezentate în programul de anul acesta al Festivalului de la Cannes. Veteranul regizor italian Marco Bellochio participă în secţiunea Cannes Premiere, în afara competiţiei, cu „Esterno notte”, o miniserie pentru televiziune în trei episoade care analizează răpirea şi asasinarea, în 1978, a liderului de atunci al Democraţiei Creştine italiene, Aldo Moro, de către Brigăzile Roşii.

Un film emoţionant care demonstrează că cineastul italian, la 82 de ani, continuă să aibă interes faţă de istoria ţării sale şi care, în acest caz, „pune întrebări despre propria tinereţe şi despre modul în care a trăit povestea lui Aldo Moro”. „All that Breathes”, al regizorului indian Shaunak Sen, un film despre poluare, schimbările climatice şi declinul mediului în lumea actuală, va fi prezentat într-o sesiune specială.

La rândul său, francezul Cédric Jimenez, cu „Novembre”, pune accentul pe ancheta poliţiei asupra atentatelor jihadiste din 2015, de la Paris ş Saint Denis, soldate cu 130 de morţi şi 400 de răniţi. Un eveniment tragic şi „de actualitate”, având în vedere că procesul complicilor este în desfăşurare în capitala franceză.

În timp ce australianul George Miller prezintă, tot în afara competiţiei, „Three Thousand Years of Longing”, avându-i ca protagonişti pe Idris Elba şi Tilda Swinton, prin care propune o reflecţie asupra lumii, despre începuturile sale şi, probabil, despre cum se va termina.

Filme cu tematică politică sunt prezente şi în competiţia oficială şi aspiră să câştige trofeul Palme d’ Or.
Regizorul român Cristian Mungiu analizează în noul său film „RMN” efectele politicilor europene în Transilvania, fapt ce permite „o adevărată reflecţie asupra destinului ţării sale”, notează Frémaux.

Suedezul Ruben Ostlund va încerca să câştige din nou Palme d’ Or – după ce l-a câştigat în 2017 cu „The Square” – de data aceasta cu „Triangle of Sadness”, o comedie politică universală, „o parodie grotescă despre ceea ce am devenit”. Deşi nu are temă politică fiind vorba de un film despre soţia lui Ceaikovski, cineastul rus Kirill Serebrennikov va putea fi prezent la Cannes, după ce a reuşit să plece din ţara sa unde s-a aflat în arest la domiciliu pentru o presupusă deturnare de fonduri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *