Skip to content
Opinii

Finanțarea deficitului României și plata incompetenței

“Doar nu dai de la tine”. Aceasta este expresia care a patronat inițiativa lui Isărescu de a acoperi găurile de la Bancorex printr-o taxă plătită de români pe litrul de benzină.

Aceasta este expresia care a patronat inițiativa lui Isărescu de a acoperi găurile din tranzacționarea în marjă cu finanțarea deficitului bugetar în 2009 la o medie de 11 puncte procentuale pe an, când toate țările lumii prăbușeau dobânzile în zero.

Aceasta este expresia care a patronat inițiativa lui Isărescu de a acoperi găurile de la CEC Bank prin menținerea ridicată a dobânzilor în piață cu efect direct nu doar pe costul de finanțare al deficitului bugetar dar și al celor care plătesc credite indexate la Robor, gen Prima Casă.

Manole Isărescu nu da de la el. Sintagmă ”plata incompetenței” din titlu nu se va referi la maniera prin care urmașii beneficiari se vor chinui să transforme cadourile în bani, la cămătari. România beneficiază de independența politicii monetare și de credit.

Uniunea Monetară Europeană reușește prin politica monetară a BCE să permită unei țări ca Grecia să se împrumute la dobânzi NEGATIVE. Greșelile premeditate de politică monetară și de credit grevează bugetul României, crescând costul finanțării datoriei în propria monedă. Deși, aparent, datoria a scăzut din PIB, relevant este faptul că și în an de creștere economică, cum este 2019, deficitul bugetar atinge 4% din PIB.

La aproximativ 200 miliarde de euro PIB, 4% reprezintă un supliment de datorie de 8 miliarde de euro. Doar două puncte procentuale în plus la finanțare înseamnă 160 de milioane de euro pe an. Costul rostogolirii datoriei ajunsă la scadență se adaugă astfel încât, la nivelul unui an, românii plătesc doar pe dobânzi peste 1,4% din PIB, mai clar peste 2,8 miliarde de euro.

2,8 miliarde de euro sunt doar dobânzi la nivelul unui an, plătite din impozite și taxe. Simplu de văzut câte spitale regionale și câte autostrăzi se pierd la nivel de an prin gestionarea deficitară și interesată a datoriei României.

Tranzacțiile de pe piața bancară s-au efectuat ieri la o dobândă medie de 1,8% (1.2 miliarde de lei). BNR a extras lichiditate din piața bancară pentru o săptămână începând de luni la 2.5% (5.7 miliarde de lei).

Cele două informații spun aceeași poveste: există lichiditate în piața bancară a cărui preț este crescut artificial prin intervenția BNR. Ministerul de Finanțe s-a împrumutat cu greu 150 plus 15 milioane de lei de la o bancă prietenă la 4.75% (restul doreau să bifeze 4.9-5).

Se poate observa ușor diferența între miliardele în lichiditate disponibile și sutele de milioane plătite dublu de Ministerul de Finanțe. Prin operațiunile succesive (luni de zile) de extragere a lichidității din piață la 2.5%, Isărescu crește costul la care se finanțează în monedă locală statul Român. Simultan crește și dobânda la care sunt indexate creditele în lei contractate de firme din România și de către cetățenii români.

Românii plătesc impozite suplimentare, guvernul nu are bani de investiții, pensii și salarii pentru că există o suprapunere a intereselor lui Isărescu cu Trezoreria Statului. Angajați ai Trezoreriei Statului, cei câte decid la cât, pe cât și de unde să se împrumute, își iau cea mai mare parte a veniturilor de la CEC Bank.

Nu intră în discuție dacă angajații Trezoreriei Statului știu sau ascund pierderile Băncii CEC Bank ci de faptul că au un interes material direct că dobândă plătită de clienții Băncii să fie mare și că Ministerul de Finanțe să plătească mult la titlurile de stat achiziționate.

Manole și celălalt M de la Ministerul de Finanțe, nu dau de la ei. Românii plătesc taxe și impozite pentru puțină incompetența.

1 comentariu la “Finanțarea deficitului României și plata incompetenței

  1. La cât aur avem,dar nu putem sa-l exploatam,la câte gaze avem,dar trebuie sa le dam gratis ,ca și aurul verde(oxigenul nostru și al Europei) celelalte sunt …mărunțișuri !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *