PSnews

Ediția de București

Firea trebuie să angajeze vorbitori de maghiară în Primărie. „Este un efort enorm” EXCLUSIV

Legea privind scăderea pragului de reprezentare a minorităților pentru adoptarea limbii materne a acestora în administrația publică locală a primit un aviz favorabil în Cmisia de Muncă din Camera Deputaților și ar putea duce la scenarii aberante, cum ar fi impunerea limbii maghiare și a celei romani în administrația bucureșteană.

Proiectul de lege indică un prag de 10% de la care folosirea limbii minorităților reprezentative devine obligatorie în administrația publică locală, dar ascunde și un artificiu sub forma sintagmei „număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale”.

Sub masca acestei expresii, UDMR a reușit să solicite ca limba minorităților să devinăn obligatoriile în instituțiile administrației publice unde se înregistrează „10.000 de cetățeni aparținând minorității naționale în unitățile administrativ teritoriale în care numărul locuitorilor este mai mare de 100.000, după cum arată textul de lege, citat de b1.ro.

În acest caz, administrația păstorită de Gabriela Firea va trebui să angajeze un număr uriaș de funcționari publici vorbitori de limbă maghiară și romani pentru a especta legea, în condițiile în care ultimul recensământ arată că numărul reprezentanților fiecărei etnii este de aproximativ 20.000 în fiecare caz.

Legislația este absolut ok în forma în care este în acest moment. Nu văd ce sens are să ducem mai js acest prag decât reglementările existente în UE”, se arată surprins consilierul general PNL Ciprian Ciucu, într-o declarație acordată pentru PSNews.ro.

Numărul angajaților care ar trebui să deservească contribaubilii celor două etnii care vor dori să își folosească limba maternă în relațiile cu intituțiile publice din subordinea Primăriei Municipiului București este imens, consideră Ciucu.

Primăria Capitalei are alte 50 de instituții în subordine. Fiecare primărie de sector mai are acâte alte 20. În plus, vor trebui oameni cu aceste abilități în diverse compartimente din subordinea primarului. Vor trebui asigurate servicii publice, relații cu clienții și emise documente în limbile minorităților.

Aici vorbim de sute de persoane, dar mai este o chestiune. Eu am, de exemplu, prieteni maghiari în București și nu au nicio problemă în a vorbi româna. Mai sunt și etnici maghiari care nu au mai vorbit limba de o generație sau chiar două. Nu cred că aceștia vor solicita asistență în limba maternă în instituții, dar nici nu știu dacă se va face o excepție, ținând cont că legea se va aplica în toată țara”, realizează consilierul liberal.

Legea pragului minorităților a intrat pe ușa din dos în Camera Deputaților, în timpul negocierilor derulate între coaliția PSD-ALDE și UDMR pentru susținerea moțiunii de cenzură împotriva guvernului Grindeanu.

La începutul noii sesiuni parlamentare, președintele PSD Liviu Dragnea anunța că se opune acestui proiect de act normativ. Comisia de Muncă din Camera Deputaților este dominată  de reprezentanții social-democraților.

 

 

Comentarii

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Inapoi