Skip to content
Politică

Fost ministru al Apărării reacționează la mânia Rusiei în cazul scutului de la Deveselu: „Aici, există un alt paradox!” EXCLUSIV

Scutul antirachetă de la Deveselu, început in 2013 și finalizat anul trecut, în urma unei investiții de aproximativ 800 de milioane de dolari, a fost operaționalizat joi, la cinci ani de la încheierea negocierilor România-SUA.

În acest context, fostul ministru PNL al Apărării Corneliu Dobrițoiu a explicat, în exclusivitate pentru PSnews.ro, dacă și în ce mod ar putea afecta acest proiect relația României cu Rusia, în contextul în care scutul antirachetă a stârnit mânia Rusiei, iar Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a declarat că instalarea de către SUA a unui asemenea dispozitiv în România este o decizie dăunătoare și greșită.

Citește și: Moscova critică puternic lansarea sistemului antirachetă din România: „o amenințare la adresa securitații Rusiei”

„În primul rând, autoritățile de la Moscova au calificat ei modul în care relația bilaterală are de suferit, sau, mă rog, impactul asupra relației bilaterale. În ceea ce ne privește pe noi, scutul respectiv nu reprezintă și n-a reprezentat, încă din fazele lui de proiectare, vreo amenințare la adresa Moscovei, pentru că acest sistem de arme are rol defensiv și nu ofensiv – pe de-o parte. Pe de altă parte, Rusia, care are un nivel foarte ridicat al armamentelor strategice (deci al armelor nucleare), nu cred că o să-i fie frică de 24 de rachete antirachetă cu rol defensiv, încă o dată. Părerea mea este că nu avem de-a face decât cu o retorică agresivă asupra NATO, în general – Rusia, dacă vă aduceți aminte, a calificat în termeni foarte duri, încă de la începuturi, extinderea NATO spre granițele ei”, a declarat fostul ministru al Apărării.

În plus, senatorul Corneliu Dobrițoiu a subliniat faptul că „Rusia se simte înconjurată”.

„Aici, există un alt paradox: Rusia stăpânește două treimi din suprafața estică de uscat a Terrei. NATO rămâne tot în partea de Vest a Rusiei, în Sud e China (cu care a avut relații turbulente pe parcursul istoriei), Japonia tot acolo rămâne (nu poate nimeni să-i sufle în pânze, cu Japonia neavând nici măcar tratat de pace după Al Doilea Război Mondial), iar în partea de Est e Alaska. Deci Rusia se simte înconjurată! Știți cum: este ridicol!

Ar mai fi un lucru de spus: în măsura în care Rusia va dori să continue colaborarea cu NATO pe dimensiunea luptei împotriva terorismului, noi rămânem parteneri în cadrul Alianței. Încă o dată: pentru orice om lucid la minte, nu vedem amenințarea… doar în spectrul politic e o retorică de tip naționalist: ce se face mama Rusie că e înconjurată numai de dușmani?” a explicat Corneliu Dobrițoiu.

Totodată, președintele Klaus Iohannis a precizat, astăzi, în cadrul declarațiilor comune avute cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că Deveselu va fi un punct determinant cu care România va merge la summit-ul NATO, cerând acea prezență a flotei NATO în Marea Neagră.

Citește și: Șeful NATO, la Cotroceni. Iohannis atrage atenția: Va reprezenta un moment-cheie!

În acest context, fostul ministru al Apărării a explicat: „Instalațiile de la Deveselu fac parte dintr-un ansamblu mai mare de măsuri de apărare împotriva rachetelor, și aici îngăduiți-mi doar o mică digresiune: prima dată ideea s-a pus prin anul 2000 și atunci a apărut ca o solicitare stratetigă a NATO din punct de vedere operațional cu menire operațională pentru protecția împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune. Bun. Și atunci, liderii de stat și de Guvern au spus: Domnule, dacă dezvoltăm acest proiect pentru apărarea trupelor, haideți să facem unul mai amplu, pentru apărarea populației și statelor membre NATO împotriva rachetelor cu rază medie și rază lungă de acțiune. Așa a apărut povestea acestui scut. Bun. Iar noi suntem, după cum se cunoaște, parte a acestui sistem – încă o dată – defensiv! Nu ofensiv. Noi nu am găzduit și nu ne permite nici Constituția să găzduim pe teritoriul național arme nucleare sau vectori purtători de arme nucleare. Exclus!” a declarat fostul ministru al Apărării.

În ceea ce priveşte amenințările asupra statelor membre NATO, Dobrițoiu a subliniat faptul că „aceste amenințări n-au crescut de acum, de când se mișcă niște imigranți din Orientul Mijlociu către Europa”.

„Este parte a unui sistem, vis a vis de o prezență mai activă a navelor aparținând statelor membre NATO în Marea Neagră, această prezență ar fi necesară și ca urmare a creșterii amenințărilor neconvenționale din bazinul Mării Negre. Aceste amenințări n-au crescut de acum, de când se mișcă niște imigranți din Orientul Mijlociu către Europa. Nu! E vorba de trafic de arme mici, trafic de persoane, trafic de orice. Dacă vă aduceți aminte, pentru a încerca un răspuns la acest flagel, statele riverane ale Mării Negre au semnat un acord comun, acord care a fost semnat și de Rusia, pentru înființarea unei forțe navale la Marea Neagră. Forța de la Marea Neagră. Aceea nu era, practic, o forță, pentru că nu avea angajate în interiorul ei echipamente sau vapoare dinacestea cu capacități operaționale. Era mai mult o formă de cooperare între statele riverane privind desfășurarea unor exerciții de descurajare împreună în Marea Neagră. De când paradigma de securitate s-a modificat după anexarea Crimeei de către Federația Rusă, în totală discrepanță cu prevederile sistemului internațional de relații și după ce Kremlinul a luat decizia să reîmprospăteze capacitatea operaționale a flotei rusești din Marea Neagră pentru revitalizarea Ucrainei, eu cred, ca orice om de bun simț, cetățean al unei țări mici, că România trebuie să îmbrățișeze și să solicite politic niște forme de cooperare cu navele statelor membre NATO în Marea Neagră, în conformitate cu prevederile acordului de la Montreux, care știți că limitează prezența vapoarelor militare în bazinul Mării Negre la 21 de zile. Deci, este o formă de cooperare pe care un stat mic, stat care nu are capacitatea de a-și proteja într-un mod eficient interesele de securitate la Marea Neagră, eu cred că e un lucru neagresiv încă o dată, și este o chestiune politică menită să satisfacă nevoile de apărare ale unui stat mic, riveran la Marea Neagră, care nu a avut și nu are tendințe agresive asupra nimănui. Iar acest lucru din urmă pe care vi l-am spus este probabil de dimensiunea relativ redusă, sub nevoi, a bugetelor apărării, pentru că dacă am avea bugete de peste 2 – 3% atunci s-ar putea… Vecinii noștri transnistrieni sau Federația Rusă se consideră amenințată de o țară mică, precum este România? Nu este cazul. N-am ajuns încă la o țintă bugetară de minim 2% care ar fi necesară în primul rând pentru acoperirea nevoilor noastre de modernizare a echipamentelor. Pe de altă parte, dimensiunea armatei României, categoric că nu poate să genereze îngrijorări strategiei Federației Ruse. Noi, în baza legii, avem 20.000 de oameni, comparativ cu Rusia care, desigur, are și o altă dezvoltare ca suprafață și alte interese geostrategice, Rusia care are aproape 700.000, dacă nu mă înșel, sau, mă rog, mult mai mult decât avem noi sub arme.

Deci, acestea sunt niște demersuri care, încă o dată, legitimează o atitudine politică din partea unui stat membru al alianței care își dorește apărată suveranitatea, interesele ei de securitate, în așa fel încât să nu mai fie așa cum a fost de-a lungul istoriei, praf de pulbere între marile puteri”, a conchis Corneliu Dobrițoiu.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *