Skip to content
Politică

Foşti miniştri de Externe îl critică pe Iohannis după incidentul cu premierul bulgar: „Politica lucrului bine făcut”… EXCLUSIV

Foşti miniştri ai Afacerilor Externe îl critică vehement pe preşedintele Klaus Iohannis, care a ieşit şifonat după ce premierul bulgar Boiko Borisov a ţipat la oficialul român, demnitarul de la Sofia refuzând constituirea unei flote NATO în Marea Neagră.

Redacţia PSnews.ro a contactat, vineri, doi foşti miniştri ai Afacerilor Externe, solicitându-le să comenteze acest incident româno-bulgar.

Astfel, senatorul PSD Titus Corlăţean (ministru de Externe între 2012 şi 2014) a apreciat că subiectul în sine al consolidării prezenţei NATO în Marea Neagră este „un dosar necesar”, dar a fost gestionat defectuos atât de Bulgaria, cât şi de România.

 

„În primul rând, subiectul în sine (crearea unei capacităţi navale, a unei forme de cooperare în materie de capacităţi militare la Marea Neagră) e un dosar necesar şi e corect ca proiect. Acum: modul în care a fost el gestionat de ambele părţi (şi de oficialii români de la cel mai înalt nivel, şi de oficialii bulgari) a generat un episod jenant, pentru că a fost clar că, de ambele părţi, au fost comise nişte gafe şi o proastă gestiune, inclusiv în materie de comunicare publică. Pe de o parte, faptul că un prim-ministru (cel al Bulgariei) dă peste cap poziţia preşedintelui propriului stat şi aplică «corecţii» propriilor săi miniştri (de Externe şi Apărare) reprezintă un episod halucinant. Pe de altă parte, modul în care premierul bulgar a reuşit să schimbe poziţia bulgară l-a pus într-o situaţie jenantă (de-a dreptul penibilă) pe preşedintele României.

Problema nu este atât a inconsecvenţelor, cât a unei anumite lipse de profesionalism cu care a fost gestionat acest proiect. Pentru că, dacă veţi lua mai multe documente puse pe site-uri oficiale (al Ministerului Apărării român, al Guvernului României) şi declaraţiile publice ale preşedintelui României, ale prim-ministrului Cioloş etc., veţi vedea că sunt folosite diferite formule pentru a desemna acelaşi proiect. Adică nici măcar nu s-au pus de acord terminologic – şi, de aici, au fost generate o serie de confuzii. Vă dau câteva exemple: pe 3 martie, preşedintele Iohannis şi premierul Cioloş au fost prezenţi la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale. Din stenograma publicată pe site-ul Preşedinţiei, eu citez: «preşedintele face referire la demersul de constituire a unei grupări navale multinaţionale». Pe site-ul Guvernului României, din ianuarie 2016, figura proiectul – citez: «lansarea iniţiativei pentru constituirea unei grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic: ‘Flotila Aliată din Marea Neagră’ (‘Black Sea Flotilla’)». Pentru ca, acum, preşedintele să dea înapoi, să vorbească despre formule de cooperare, de exerciţii şi manevre.

Deci este clar că vorbim de o incoerenţă inclusiv în materie de comunicare publică. Asta denotă lipsă de profesionalism a gestiunii la nivelul structurilor guvernamentale, la nivelul Preşedinţiei (pe partea noastră) şi, bineînţeles, gafe şi inconsecvenţă de partea bulgară. În general (şi asta este practica), preşedinţii anunţă un anumit proiect şi anunţă că s-au pus de acord după ce lucrurile au fost discutate în mod profund, serios, de structurile guvernamentale respective şi au fost agreate. Preşedinţii doar anunţă şi menţionează public: «iată că am reuşit acest lucru». Or, senzaţia pe care ambii înalţi demnitari şi echipele lor au dat-o a fost de lipsă de profesionalism”, a punctat Corlăţean.

În acelaşi context, Titus Corlăţean a vorbit despre rolul diplomaţiei în remedierea acestei gafe dintre prim-ministrul Borisov şi preşedintele Iohannis.

„Problema este că, pe fond, necesitatea unei structuri navale de cooperare, de exerciţii, de a garanta securitatea naţională a statelor riverane la Marea Neagră care sunt membre NATO, tema asta este corectă şi rămâne perfect valabilă. Ea ar trebui discutată (şi exista deschidere deja anunţată din partea conducerii Alianţei Nord-Atlantice), într-un fel sau altul, la Summitul NATO de la Varşovia (programat pentru 8-9 iulie – n.r.). Timpul, însă, este scurt (mai sunt doar câteva săptămâni) şi eu cred că ar trebui să existe mult mai puţine declaraţii publice în perioada următoare (sau chiar să fie evitate); în schimb, este necesar să se lucreze foarte serios, prin contacte directe la nivel politico-diplomatic, cu sprijinul conducerii Alianţei, pentru a se agrea exact formula de cooperare respectivă, şi care să poată fi puse în practică. Pentru că balanţa de securitate a fost, evident, schimbată radical de acţiunea militară agresivă a Rusiei împotriva Ucrainei. Iar faptul că ruşii sunt extrem de activi şi cu acţiuni dincolo de linie nu o dată implică, în mod necesar, o formulă de răspuns (care să fie pusă în practică) nu agresivă, dar, de disuadare şi de protecţie pentru noi. Trebuie lucrat – profesionist, de data asta – pe canalele diplomatice, cu discreţie, pentru a se agrea aceste aspecte.

Aici, în primul rând, gestionarul de fond nu a fost Ministerul de Externe, ci discuţiile s-au purtat, în primul rând, între ministerele Apărării, între guvernele celor două ţări şi la nivelul preşedinţiei. Eu cred că diplomaţia acum trebuie să ajute la repararea acestui accident şi este de preferat să nu rămână urme în privinţa contactelor bilaterale româno-bulgare. Preşedintele României a fost pus într-o situaţie jenantă – nici domnia sa n-a gestionat corespunzător; explicaţiile sale ulterioare n-au făcut decât să adâncească confuzia. A fost clar un pas înapoi, pentru că domnia sa cu gura sa făcea referiri (în martie, la bilanţul MApN) la o grupare navală multinaţională, iar propriul său guvern avea, pe site, formula foarte clară: «grupare navală NATO în Marea Neagră, denumită generic: ‘Flotila Aliată din Marea Neagră’ (‘Black Sea Flotilla’)». Deci au dat înapoi, creând o stare de confuzie. E o lecţie care trebuie bine învăţată, pentru că cei care vorbeau de politica lucrului bine făcut demonstrează – atunci când vine vorba de gestionarea unor proiecte concrete – că sunt total neprofesionişti, a încheiat parlamentarul social-democrat.

În legătură cu acelaşi subiect, Andrei Marga (ministru PNL al Afacerilor Externe în anul 2012) a avut o poziţie mai radicală.

„Abordarea, de către Preşedinţie, a fost şi neprofesională, şi nediplomatică. Am câteva argumente. Să fim foarte lucizi: nu se poate face ceva în Marea Neagră fără să discuţi, în prealabil, cu toţi partenerii, toţi cei care sunt riverani cu Marea Neagră. În acest sens, mă mir că serviciile de informaţii, consilierii preşedintelui nu au prevenit asupra poziţiei bulgare, care se cam ştia – se ştia de câteva săptămâni, în orice caz. Al doilea argument: noi trebuie să fim iarăşi lucizi. O măsură sub cupola NATO presupune acordul principalelor parteneri din NATO (şi a celorlalţi, desigur). Or, să fim clari: Germania, Franţa încă n-au spus o opinie vizavi de ceea ce se preconizează la Marea Neagră. Oricum: şi aici, e de mirare că nu a avut loc o discuţie cu cei responsabili din NATO. Şi mai trebuie luat în seamă un fapt: relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia (mai exact spus: zonele în care forţele lor se întâlnesc), acestea le stabilesc ele; nu le stabilim noi, nu le stabileşte nimeni altcineva. Să fim clari: înţelegerile americano-ruse sunt cei care pregătesc orice decizie. Or, trebuie luate în seamă aceste lucruri.

Părerea mea personală este că sunt consilieri slabi şi în domeniul politicii externe (se vede din nou bine), sunt şi în alte domenii la Cotroceni – ar trebui o schimbare acolo mai vastă. Şi doi: după modesta mea părere (şi nu ascund că e nevoie): dacă vrem să fim foarte responsabili, nu are rost să dramatizăm relaţiile cu alte ţări, din nevoi de politică internă. Politica internă e una; relaţiile României trebuie să fie durabil în istorie – nu doar pentru nevoile unui moment sau altul”, a comentat Marga.

Nu în ultimul rând, Andrei Marga a vorbit despre situaţia defectuoasă în care se află acum politica externă a României.

„Politica externă a României abia dacă mai respiră. Ea nu prea există, ca să fim mai limpezi. O politică externă (chiar în situaţia în care eşti în alianţe puternice, cele mai puternice din istorie) trebuie să fie inovativă, trebuie să fie o politică mereu în contact cu partenerii, indiferent care este poziţia lor. Deci, scurt spus: din păcate, politica externă a României nu are, la această oră, niciun profil.

În primul rând, în situaţia instituţională de la această oră, trebuie o echipă de consilieri mult, mult mai profesională la Cotroceni, dacă preşedinţia vrea să-şi asume un rol la fel de proeminent – nu se poate altfel. Repet: nu doar în domeniul politicii externe, dar şi aici se vede bine că cei care consiliază sunt depăşiţi de probleme, sunt mai mult conformişti, mai mult gata să facă complezenţe, în loc să discute tot felul de probleme. Trebuie – scurt spus – în politica externă oameni cu viziune, cu analiză proprie, cu argumente. Dar aceasta trebuie şi în alte domenii – n-avem timp acum să intrăm în economie, în administraţie etc”, a conchis ex-ministrul liberal.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *