Skip to content
Politică

Foștii președinți de partide și încercările eșuate de a reveni în prim-planul politicii românești. Cazuri celebre

Inquam Photos / Octav Ganea

Dacian Cioloș vrea să rupă USRPLUS și să înființeze o nouă formațiune. Este o rețetă pe care au încercat-o și alți lideri politici respinși de partidele lor. De fiecare dată, aceștia au sfârșit în irelevanță, notează jurnaliștii de la Newsweek.ro

În martie 2013, Traian Băsescu în registra celebrul mesaj video în care și-a luat adio de la PD. Pe atunci președinte al Româniaie, Traian Băsescu a fost nemulțumit că protejata sa, Elena Udrea, nu a fost aleasă președinte de partid, ca să-i ppăstreze cald locul până ce acesta își va sfârși mandatujl de șef al statului. Șefia PD a fost âștigată atunci de Vasile Blaga, după niște alegeri interne în care susținătorii săi au fost acuzați de Traian Băsescu că au fugit cu urnele.

Traian Băsescu a preferat atunci să înființeze Partidul Mișcarea Populară. În ianuarie 2014, PMP a fost înregistrat oficial ca formațiune politică. La acel moment, opt consilieri prezidențiali au demisionat și s-au înscris în formațiunea politică.

La ultimele alegeri parlamentare din 2020, PMP nu a reușit să treacă pragul electoral de 5%, iar în prezent este într-un proces de disoluție.

După condamnarea și încarcerarea sa în dosarul angajărilor fictive de la Teleorman, Liviu Dragnea a fost exclus din PSD, partid al cărui președinte a fost. Eliberat condiționat, Dragnea a anunțat înființarea unei noi formațiuni: Alianța Pentru Patrie (APP).

Fostul președinte al PNL, debarcat din funcție de Florin Cîțu, Ludovic Orban, a plecat din partidul din care a făcut parte în ultimele decenii și a înființat Forța Dreptei. Orban a precizart că formațiunea este o construcţie pe termen lung și îi așteaptă alături pe „toţi liberalii de caracter”. El a punctat că Forța Dreptei este „născută din conștiința și caracterul a 16 parlamentari care au spus categoric nu trădării lui Iohannis și a conducerii PNL față de românii de bună credință care și-au pus speranțele și încrederea într-un președinte care promitea dezvoltare și într-un partid politic care promitea o guvernare de dreapta care să aducă creștere economică, modernizare”.

Doctrinar, FD se bazează pe un liberalism conservator, cu „multe similarităţi cu creştin-democraţii germani”: „Practicăm un liberalism care continuă tradiţia PNL, un liberalism naţional, puternic ancorat în tradiţiile şi valorile specifice ale poporului român”, a spus Orban.

El și-a depus oficial demisia din PNL în 23 noiembrie 2021, după ce a pierdut alegerile pentru un nou mandat la conducerea PNL. De la acel moment, el a lansat acuzații și atacuri dure la adresa președintelui Klaus Iohannis și a noului lider al PNL Florin Cîțu.

Potrivit unui sondaj CURS, realizat în perioada 28 martie – 11 aprilie, față în față, la domiciliul respondenților, partidele lui Liviu Dragnea sau Ludovic Orban ar lua doar 1%. Pro România, partidul lui Victor Ponta, este creditat cu 3% intenție de vot.

Perdant al alegerilor prezidențiale din 2014, în fața candidatului PNL, Victor Ponta a rămas președinte al PSD și premier încă un an de zile. Pe 4 noiembrie 2015, a demisionat din funcția de premier în urma protestelor generate de tragedia de la Colectiv și a scandalurilor din interiorul coaliției de guvernare.

De asemenea, tot în 2015, a demisionat din funcția de președinte al PSD, în urma anchetei DNA pornite în dosarul Turceni-Rovinari, dosar în care, ulterior, în mai 2018, a fost de achitat în primă instanță.

Victor Ponta a fondat partidul PRO România pe 29 mai 2017, alături de fostul co-președinte ALDE Daniel Constantin și fostul prim-ministru interimar Sorin Cîmpeanu, actual ministrul al Educației. Deși nu a existat la alegerile parlamentare din decembrie 2016, până în mai 2019 partidul avea 21 de deputați, majoritatea migrați de la PSD. La alegerile locale din 2020 a obținut 4,5% din voturi la nivel național.

La data de 8 octombrie 2020, PRO România a decis să fuzioneze cu Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, noua formațiune politică urmând să se numească Pro România Social Liberal.

La alegerile parlamentare din 2020, formațiunea politică nu a reușit să treacă de pragul electoral pentru a intra în Parlament. În data 26 ianuarie 2021, Biroul Executiv al partidului PRO România a convocat un congres național extraordinar pentru a opri demersul de fuzionare cu ALDE.

Un alt fost președinte de partid care nu a reușit să înființeze un partid care să se impună pe scena politică a fost Mircea Geoană. După pierderea alegerilor prezidențiale din 2009, în fața lui Traian Băsescu, Mircea Geoană a fost înlocuit în funcția de președinte al partidului de către Victor Ponta, în februarie 2010. A fost exclus din PSD la data de 22 noiembrie 2011, iar în octombrie 2012 a revenit în partid, unde a rămas până în noiembrie 2014.

În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc. Partidul PSRO reclama „devierea de la identitatea de stânga” a PSD în timpul conducerii lui Victor Ponta, susținând de asemenea moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ponta din iunie 2015. La acea vreme, Geoană a sublinait că este nevoie de un început poaspăt pe scena politică românească, precizând că PSRO este un proiect autentic de stânga.„Sunt convins de faptul că vremea monopolului partidelor tradiționale în România, și pe stânga, și pe dreapta, se apropie de sfârșit.(…) Nevoia de un început proaspăt în politica românească este, cred, o chestiune pe care o resimțim cu toții”.

La alegerile locale din 2016, PSRO a obținut peste 99.000 de voturi, adică 1,2%, fiind al 9-lea în ordinea preferinței de vot a publicului. În decembrie 2017, partidul a organizat un congres în cadrul căruia a fost luată decizia de a se autodesființa.

Începând din 17 iulie 2019 a fost numit adjunct al secretarului general al NATO de către Jens Stoltenberg, funcție pe care o ocupă și în prezent.

Citiți AICI articolul complet

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *