Tulburările violente care s-au extins în Franța de când un adolescent a fost ucis de poliție au readus în discuție spectrul revoltelor care au zguduit suburbiile franceze timp de săptămâni întregi în 2005. Acum, guvernul președintelui Emmanuel Macron se străduiește să împiedice repetarea acestor evenimente, scrie POLITICO.
Joi dimineață, președintele francez a convocat o ședință de urgență a cabinetului în urma confruntărilor care au avut loc peste noapte în orașele franceze, după ce un tânăr de 17 ani a fost împușcat de poliție marți, în timpul unui control rutier în Nanterre, o suburbie din vestul Parisului. Guvernul a decis să anuleze toate deplasările „neprioritare” ale miniștrilor, aceasta fiind una dintre măsurile luate pentru a reduce tensiunile care acaparează națiunea.
Răspunsul lui Macron cu privire la imaginile în care un polițist îl împușcă pe Nahel M. a fost rapid și fără echivoc. În timp ce unii s-au întrebat dacă polițistul s-a simțit amenințat de către adolescent, președintele a vorbit despre „emoția națiunii” și a spus că uciderea a fost „inexplicabilă” și „de neiertat”. De asemenea, au fost emise instrucțiuni speciale pentru ofițerii de poliție în scopul evitării unui comportament generator de tensiuni în cartierele sărace ale Franței. Ministrul de Interne, Gerald Darmanin, a declarat că aproximativ 40.000 de polițiști au fost mobilizați în toată Franța.
Există o similitudine inconfortabilă între recentele turbulențe și evenimentele care au zguduit Franța în urmă cu aproape 20 de ani, când doi tineri au murit în timp ce încercau să fugă pentru a evita un control al poliției în suburbia pariziană Clichy-sous-Bois.
În săptămânile pline de proteste care au urmat, tinerii din suburbii s-au luptat cu poliția, zeci de persoane au fost arestate și sute de mașini au fost incendiate. La fel ca Nahel M., Benna și Traoré proveneau din familii de imigranți, iar moartea lor a alimentat un sentiment de nedreptate în rândul multora.
Pentru a pune capăt tulburărilor în 2005, guvernul a fost nevoit să declare stare de urgență.
Joi, Macron a făcut din nou apel la calm după ce 180 de persoane au fost arestate în cursul nopții, mai multe clădiri publice au fost atacate și un tramvai a fost incendiat într-o suburbie a Parisului.
Prins între două dispute
Pentru Macron, momentul tragicului deces al lui Nahel M. nu putea să aibă loc într-un moment mai nepotrivit. Franța abia se întorcea la normalitate după săptămânile de proteste legate de reformele care au ridicat vârsta legală de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani.
Acesta se confruntă cu nemulțumirea populației generată de inflație și cu un peisaj internațional volatil dominat de războiul din Ucraina. Joi, el s-a îndreptat spre Bruxelles pentru o întâlnire cu omologii săi din UE.
Văzând o oportunitate de a ataca un președinte care este deja slăbit după ce a pierdut majoritatea în alegerile parlamentare de anul trecut, opoziția pare să nu acorde prea multă libertate guvernului.
În timp ce miniștrii guvernamentali au făcut apel la liniște, mai multe personalități de extremă-stângă au fost acuzate de alimentare a tensiunilor. Liderul de extremă-stângă, Jean-Luc Mélenchon, a scris pe Twitter în cursul nopții: „câinii de pază ne ordonă să îndemnăm la calm. Noi cerem dreptate”.
Apoi, mai este și situația din suburbii. În ultimii ani, lucrurile au fost relativ calme, în ciuda previziunilor că tensiunile vor crește în timpul pandemiei COVID-19. Guvernul spune că acest lucru se datorează, în parte, accesului mai mare la locuri de muncă sub conducerea lui Macron și a mai multor investiții în suburbiile mai sărace. Dar ingredientele pentru neliniște rămân: ura față de poliție, criminalitatea legată de droguri și sentimentul că meritocrația franceză nu mai funcționează.
În cartierele sărace „copiii sunt sătui pentru că se confruntă tot timpul cu controale ale poliției, în timp ce polițiștii sunt speriați. Așa că atunci când se aprinde un chibrit, tensiunile se amplifică”, a declarat analistul politic francez Chloé Morin. „Și este cu atât mai complicat să liniștești situația, cu cât și politicienii sunt profund neîncrezători”, a adăugat ea.
Președintele francez știe cât de repede pot escalada în Franța tulburările care implică acuzații de brutalitate polițienească. În timpul protestelor „Vestelor galbene” din 2018 și 2019, violențele au degenerat, pe măsură ce protestatarii și-au dezlănțuit furia pe străzi, iar forțele de ordine au recurs la tactici dure.
În 2005, ministrul de Interne de la acea vreme, Nicolas Sarkozy, a fost acuzat că a alimentat tulburările prin comentarii potrivit cărora dorea să „curețe” suburbiile.
Mesajul lui Macron este unul împăciuitor, dar nu există nicio garanție că acesta va fi auzit.
Autor: Clea Caulcutt. Sursa: politico.eu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
