Într‑un vot tensionat la Consiliul de Securitate al ONU, Franța s‑a alăturat Rusia și Chinei în opoziția față de o rezoluție propusă de Bahrain, menită să autorizeze folosirea forței militare pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă esențială pentru transportul mondial de petrol care a fost parțial blocată din cauza conflictelor regionale.
Inițiativa făcută de țările din Golf urmarea să le confere statelor membre ONU dreptul de a utiliza „toate mijloacele necesare” pentru a asigura libertatea de navigație prin strâmtoare, inclusiv potențial prin acțiuni militare — o formulare care a stârnit opoziție puternică din partea puterilor cu drept de veto în Consiliul de Securitate.
Opoziția puterilor cu drept de veto
Diplomați și oficiali ONU citați de presa internațională susțin că Franța, Rusia și China au exprimat clar că nu vor susține nicio rezoluție care să permită explicit utilizarea forței împotriva Iranului pentru a restabili navigația prin strâmtoare. Revendicările de escaladare a conflictului și riscul unei operațiuni militare au fost motivele principale invocate de aceste țări.
Original, votul asupra rezoluției era programat pentru vineri, dar a fost amânat — potrivit diplomaților — pentru sâmbătă dimineață, iar textul proiectului a fost deja revizuit de mai multe ori pentru a încerca să obțină mai mult sprijin. Propunerea revizuită a eliminat sau atenuat prevederile privind forța ofensivă, limitându‑se mai degrabă la „măsuri defensive” pentru protejarea navelor comerciale.
Contextul geopolitic și importanța Ormuz
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai critice rute maritime din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel global. Blocarea sau perturbarea acesteia de către Iran – în contextul unui conflict mai amplu în regiune – a declanșat îngrijorări privind securitatea aprovizionării energetice și stabilitatea economică pe piețele internaționale.
Țările din Golf, susținute de Statele Unite și alți membri ai ONU, au cerut comunității internaționale să se mobilizeze pentru a redeschide strâmtoarea, însă diviziunile din Consiliul de Securitate reflectă tensiunile mai profunde din politica globală privind strategia militară și diplomația în Orientul Mijlociu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
