Gabriel Attal, în vârstă de 34 de ani, este începând de marţi noul prim-ministru de la Paris, încercând să dea un nou suflu celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Attal devine astfel cel mai tânăr şi primul premier deschis homosexual din istoria Franţei, funcţie în care a fost numit de cel mai tânăr preşedinte francez, ales pe când nici nu avea 40 de ani împliniţi. De la un record istoric la altul, notează Le Monde.
Ales preşedinte al Republicii în 2017, la mai puţin de 40 de ani, Emmanuel Macron tocmai a numit cel mai tânăr prim-ministru al celei de-a V-a Republici, pentru a o înlocui pe Elisabeth Borne şi a încerca să-şi revigoreze cel de-al doilea mandat de cinci ani. În vârstă de 34 de ani, Gabriel Attal, care şi-a preluat, marţi, postul de la Matignon, îl detronează pe Laurent Fabius, numit în această funcţie la vârsta de 37 de ani de către François Mitterrand şi care s-a putut lăuda mult timp cu acest record.
Macron, în vârstă de 46 de ani, şi Attal au o vârstă combinată cu puţin sub cea a lui Joe Biden, care candidează pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale americane din acest an.
Attal este, de asemenea, primul care nu a făcut un secret din homosexualitatea sa. La 5 noiembrie 2023, el a mărturisit în emisiunea „Sept à huit” de la TF1 că i-a spus tatălui său: „Tată, m-am îndrăgostit de un băiat”.
Numirea sa în fruntea guvernului nu va duce neapărat la o schimbare politică majoră, dar semnalează dorinţa lui Macron de a depăşi reformele nepopulare de anul trecut referitoare la pensii şi imigraţie şi de a îmbunătăţi şansele partidului său centrist la scrutinul european din iunie, scrie Reuters.
„Dragă Gabriel Attal, ştiu că pot conta pe energia şi angajamentul tău pentru a pune în aplicare proiectul de revitalizare şi regenerare pe care l-am anunţat”, a scris Macron pe platforma socială X.
Ministru al educaţiei în guvernul fostului premier Elisabeth Borne, Gabriel Attal era unul dintre cei mai populari miniştri din guvern. Fost socialist, el s-a alăturat lui Emmanuel Macron încă din 2016. Iar acum, la 34 de ani, a devenit cel mai tânăr prim-ministru al Franţei.
În ultimele săptămâni, când la Palatul Elysée se vorbea despre o schimbare a prim-ministrului, nimeni nu credea cu adevărat în acest scenariu, că Gabriel Attal, abia numit în iulie 2023 la Ministerul Educaţiei pentru a încerca să liniştească un sector afectat şi în criză, va fi chemat să conducă întregul guvern. În cele din urmă, pentru prima dată din 2017 încoace, Emmanuel Macron a ieşit din tiparul său obişnuit şi a ales un profil politic pentru Matignon, acolo unde până acum numise înalţi funcţionari cu o cunoaştere fină a statului, dar care au fost apoi retrogradaţi la rangul de simpli colaboratori, destinaţi să nu-l pună niciodată în umbră, scrie Le Figaro.
Lipsit de o majoritate de lucru în parlament, Macron s-a luptat să impună o agendă de reforme pentru al doilea mandat al său, care a alunecat spre dreapta pentru că încearcă să-şi consolideze sprijinul în rândul alegătorilor conservatori, pentru a contracara popularitatea tot mai mare a extremei drepte. Partidul de guvernământ al preşedintelui se află în urma partidului liderului de extremă dreapta Marine Le Pen cu opt până la zece puncte procentuale.
Attal a fost cotat în sondaje ca fiind unul dintre cei mai populari politicieni francezi în ultimele luni. Loial lui Macron, el a devenit un nume cunoscut în politica franceză în calitate de purtător de cuvânt al guvernului în timpul pandemiei COVID şi şi-a câştigat reputaţia de bun comunicator.
REACŢII ÎN LUMEA POLITICĂ
Attal o înlocuieşte pe Elisabeth Borne, în vârstă de 62 de ani, doar a doua femeie care a deţinut această funcţie în Franţa. O tehnocrată conştiincioasă şi muncitoare, anul şi jumătate de mandat al acesteia a fost marcat de luni de zile de proteste legate de creşterea vârstei de pensionare şi de revolte legate de împuşcarea de către poliţie a unui adolescent de origine nord-africană.
Macron şi Attal ar putea avea nevoie de câteva zile pentru a numi un nou guvern. Un consilier de la Elysee a declarat că obişnuita şedinţă de cabinet de miercuri este puţin probabilă în această săptămână.
În ultimele săptămâni, Macron, care s-a luptat să se descurce cu un parlament mai ostil de când a fost reales în 2022, a semnalat că a venit timpul pentru schimbare.
Cu toate acestea, adversarii săi şi unii alegători s-au arătat sceptici.
„Prin numirea lui Gabriel Attal, Emmanuel Macron vrea să se agaţe de popularitatea acestuia în sondajele de opinie pentru a atenua durerea unui sfârşit interminabil al domniei sale”, a declarat Jordan Bardella, liderul de 28 de ani al partidului RN al lui Marine Le Pen.
La rândul său, Marine Le Pen a descris succesiunea de prim-miniştri ca fiind un „balet pueril” şi le-a spus francezilor să aştepte cu nerăbdare alegerile europene: „La ce se poate aştepta poporul francez de la acest al patrulea prim-ministru şi al cincilea guvern în şapte ani? Nu se pot aştepta la nimic. Sătui de acest balet pueril al ambiţiilor şi orgoliilor, ei aşteaptă un proiect care să-i readucă în centrul priorităţilor publice. Drumul către un nou guvern începe la 9 iunie”, a transmis veterana adversară a lui Macron.
În schimb, deputatul Patrick Vignal, care face parte din partidul Renaissance al lui Macron, a declarat că Attal este „un pic ca Macron în 2017”, referindu-se la momentul în care preşedintele a preluat pentru prima dată funcţia de cel mai tânăr lider din istoria modernă a Franţei şi care la vremea respectivă a devenit rapid o figură populară în rândul alegătorilor. Attal „este clar, are autoritate”, a spus Vignal despre al 25-lea prim-ministru al celei de-a V-a Republici franceze, a cărei istorie a început în 1958.
Preşedintele Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului francez), Yaël Braun-Pivet, nu a întârziat să îi transmită „cele mai bune urări de succes”: „Ştiu că vom putea lucra împreună, cu încredere, pentru a continua reformele economice şi sociale întreprinse în Adunarea Naţională în serviciul poporului francez”.
La stânga, în schimb, liderul Jean-Luc Mélenchon a luat în derâdere promovarea celui mai tânăr membru al guvernului, criticând ceea ce el consideră a fi o dispariţie a funcţiei de prim-ministru: „Attal s-a întors în postul său de purtător de cuvânt. Funcţia de prim-ministru dispare. Monarhul prezidenţial guvernează singur cu curtea sa. Vai de poporul ai cărui prinţi sunt copii!”, a spus Melenchon.
Prim-secretarul Partidului Socialist, Olivier Faure, s-a mulţumit cu un comentariu lapidar: „Emmanuel Macron îşi succede deci lui însuşi. Totul trebuie să se schimbe pentru ca nimic să nu se schimbe…”.
Într-un comunicat de presă, preşedintele partidului de dreapta Les Républicains (Republicanii), Éric Ciotti, a fost mai conciliant, transmiţând „sincere urări de succes” noului prim-ministru. „Aşa cum am făcut-o în cazul legii imigraţiei şi aşa cum am făcut-o întotdeauna, Les Républicains va participa la o opoziţie responsabilă şi riguroasă în slujba unei alternative credibile capabile să iniţieze renaşterea esenţială a Franţei”, a precizat liderul partidului de dreapta.
PARIUL LUI MACRON
Prin numirea tânărului Gabriel Attal în funcţia de prim-ministru, preşedintele francez Emmanuel Macron speră să aibă o mână câştigătoare pentru a învinge extrema dreaptă, care conduce în sondajele de opinie înainte de alegerile europarlamentare din iunie. La fel ca în alte părţi ale Europei, extrema dreaptă franceză a beneficiat de pe urma unei crize a costului vieţii, a unei imigraţii scăpate de sub control şi a resentimentelor faţă de o clasă politică pe care Macron nu a reuşit să o apropie de oamenii obişnuiţi, în ciuda promisiunii de a zdruncina politica franceză în 2017, arată Reuters.
Dar şi Marine Le Pen a luat un avans în cursă prin plasarea propriei sale vedete în ascensiune, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, în fruntea echipei sale de campanie pentru alegerile europene, în timp ce partidul său Rassemblement National (RN) are un avans de până la 10 puncte faţă de Renaissance, partidul de centru al lui Macron.
Strategii lui Macron deveniseră din ce în ce mai îngrijoraţi de popularitatea lui Bardella în ultimele săptămâni. O înregistrare video de la sfârşitul lunii noiembrie, în care tânărul europarlamentar primeşte un tratament de vedetă rock în timp ce vizitează o piaţă alimentară – unde o mulţime de fani îi cer selfie-uri – a declanşat alarma în tabăra lui Macron, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată preşedintelui.
„Preşedintele a spus că avem nevoie urgentă de cineva care să se ocupe de Bardella”, a declarat sursa.
Attal, în vârstă de 34 de ani, cel mai tânăr prim-ministru francez din istorie, este de acelaşi calibru – este un comunicator fără probleme, un interlocutor priceput în parlament şi la emisiuni radiofonice şi a demonstrat capacitatea de a profita de oportunităţile politice şi de a câştiga electoratul conservator pe care îl urmăreşte Macron.
„A fost cea mai bună carte pe care preşedintele a avut-o în mânecă”, a declarat Jerome Fourquet, sociolog, la BFM TV. „El vrea să contracareze ascensiunea lui Bardella, mai ales în vederea evenimentului politic major de la sfârşitul acestui an, alegerile europene”, a explicat el.
În calitate de ministru al educaţiei, prima sa măsură a fost să interzică îmbrăcămintea musulmană abaya în şcoli, stârnind reacţii entuziaste în imperiul mediatic de dreapta, din ce în ce mai influent, construit de Vincent Bollore, un Rupert Murdoch francez.
INFLUENŢA FRANCEZĂ ÎN EUROPA
Să se descurce bine în alegerile europene este crucial pentru Macron, dacă vrea să rămână la fel de influent la Bruxelles ca în ultimii şase ani.
La ultimele alegeri din 2019, partidul său s-a apropiat la mustaţă de RN, cele două tabere obţinând acelaşi număr de locuri, iar partidul nou înfiinţat al lui Macron având suficiente trupe pentru a cântări în alegerea funcţiilor de conducere din UE.
În cazul în care RN se va descurca mult mai bine decât partidul lui Macron, acest lucru nu ar fi doar dureros din punct de vedere simbolic, ci ar reduce şi influenţa lui Macron asupra politicilor UE, deoarece gruparea sa Renew va pierde, de asemenea, mulţi parlamentari spanioli şi olandezi, notează Reuters.
Influenţa Franţei în Europa a crescut sub conducerea lui Macron, plecarea Marii Britanii din UE şi retragerea fostului cancelar german Angela Merkel lăsând loc unor idei franceze mai etatiste care să influenţeze elaborarea politicilor UE.
Dar aceste alegeri europene au loc pe fondul unor victorii ale populiştilor, din Slovacia până în Olanda, ceea ce testează capacitatea familiei europene a lui Macron de a-şi menţine un rol influent în interiorul parlamentului de la Strasbourg.
Unii cred că Macron ar trebui să se concentreze mai mult pe problemele de acasă.
„Emmanuel Macron este foarte ocupat pe scena internaţională, dar trebuie să se întoarcă pe scena internă şi să se ocupe de problemele oamenilor, cum ar fi educaţia şi locuinţele, care sunt adevărate bombe cu ceas”, a declarat Patrick Vignal, deputat din partidul lui Macron.
VA REUŞI ATTAL RESTABILIREA AUTORITĂŢII?
Rămâne de văzut dacă Attal se poate descurca la fel de bine ca prim-ministru ca în rolurile anterioare. Dincolo de obiectivul său declarat de mult timp de a readuce Franţa la o ocupare integrală a forţei de muncă, Macron a declarat în discursul său de Anul Nou că doreşte un „Reînarmare civică” – o restaurare a autorităţii pentru a contracara ceea ce el consideră a fi o prăbuşire a spiritului civic şi o fragmentare a societăţii.
„Cu principalele sale reforme adoptate, Macron va face presiuni pentru politici care vor fi mai societale şi mai de atmosferă şi, probabil, mai puţin de natură să divizeze”, consideră Mujtaba Rahman, analist la Eurasia. „Vor încerca să răspundă la anxietăţile populare legate de democraţia franceză, criminalitate şi comportament antisocial”, este de părere analistul.
Neliniştile urmează revoltelor din suburbiile oraşelor care au şocat Franţa vara trecută şi unei serii de crime sinistre şi de atacuri islamiste. Nu este clar ce ar putea face Attal pentru a începe să inverseze ceea ce este o evoluţie pe termen lung cu cauze complexe.
Gestionarea miniştrilor cu ani mai în vârstă decât el va necesita, de asemenea, autoritate şi o voinţă puternică. Rolul de prim-ministru are, de asemenea, reputaţia unui potir otrăvit – de obicei, este ţapul ispăşitor ori de câte ori preşedintele devine nepopular. Acesta a fost şi mesajul ameninţător al lui Bardella către Attal, marţi. „Prin numirea lui Gabriel Attal, Emmanuel Macron vrea să se urce în vagonul popularităţii sale şi să îndulcească durerea acestui interminabil sfârşit de domnie „, a scris el pe platforma X. „El riscă mai degrabă să-l tragă în căderea sa pe efemerul ministru al educaţiei”, previzionează rivalul politic al lui Attal.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
