România ar putea primi o nouă plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR, însă țara noastră riscă în continuare să piardă multe miliarde care vor avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat, într-o perioadă în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar.
PNRR este un important instrument financiar pentru statele membre UE, dar mecanismul de funcționare este unul puțin diferit. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a precizat, într-un răspuns pentru PS News, că lucrările sunt acoperite din bugetul statului și ulterior decontate de Comisia Europeană, atunci când Guvernul respectă jaloanele, iar oficialii de la Bruxelles fac plățile.
„Astfel, România cheltuie fonduri din bugetul național pentru derularea investițiilor și compensează cheltuielile cu sumele încasate de la Comisia Europeană pentru componenta de grant, iar în cazul componentei de împrumut, dacă îndeplinește țintele și jaloanele poate accesa tranșele din cadrul acestuia pe baza acordului semnat cu Comisia Europeană.
Dezechilibrul în acest caz survine atunci când nu se reușește finalizarea investițiilor la timp, respectiv până la data de 31 august 2026 și banii de la Comisia Europeană nu mai sunt încasați, cheltuielile efectuate punând astfel presiune pe bugetul de stat”, a explicat Ministerul Proiectelor Europene.
Dacă Guvernul nu face reformele pe care și le-a asumat în PNRR, atunci nu va putea deconta lucrările. De asemenea, în cazul în care constructorii de pe șantiere nu finalizează lucrările la termen, până la 31 august 2026, atunci Comisia Europeană nu va mai face plățile și continuarea lucrărilor va fi realizată doar din bugetul statului.
„În cazul în care beneficiarii nu finalizează la timp obiectivele de investiții, aceștia vor trebui să le finalizeze din bugetul propriu/din bugetul de stat/din alte surse de finanțare”, precizează MIPE, într-un răspuns către PS News.
România riscă și suspendarea sau reducerea sumelor în cazul în care Guvernul nu va respecta jaloanele din PNRR. Comisia Europeană va evalua dacă jaloanele au fost îndeplinite în mod corespunzător, pentru a decide dacă face plățile. În cazul în care va constata probleme în privința jaloanelor, atunci va suspenda fondurile pentru țara noastră.
„Astfel, în cazul în care Comisia Europeană constată neîndeplinirea satisfăcătoare a țintelor și jaloanelor, sumele care trebuie încasate de România sunt suspendate, iar în cazul în care nu se pot furniza dovezi ce atestă îndeplinirea corespunzătoare a acestora, contribuția financiară și sumele aferente împrumutului sunt reduse în mod corespunzător”, arată MIPE.
Reforme întârziate, șantiere lente
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că România mai are de îndeplinit peste 35 de jaloane până la 31 august, iar 9 dintre acestea sunt importante și necesită modificări legislative prin Parlament.
„Avem peste 35 de jaloane de îndeplinit, dintre care nouă cu impact major, inclusiv modificări legislative importante. Fiecare proiect adoptat înseamnă un jalon îndeplinit. Pentru fiecare, România primește peste 700 milioane de euro. Totalul acestor sume se ridică la 7,5 miliarde de euro”, a declarat Bolojan.
Ceea ce Guvernul nu a reușit în 5 ani, ar trebui să o facă în mai puțin de 4 luni și cu un premier care nu mai are majoritate parlamentară pentru a trece proiectele. Criza politică nu arată doar că Bolojan a pierdut sprijinul Parlamentului, însă și proiectele propuse de acesta pot fi refuzate de parlamentari.
În același timp, Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al fondurilor europene, a avertizat și el că bugetul de stat poate suporta costuri uriașe dacă nu sunt îndeplinite jaloanele.
„Am un stoc total de reforme care ar putea să mă coste o penalitate de 11 miliarde şi mai bine, care, până la urmă, ar putea să-mi anuleze nu doar partea de grant, ci şi partea de împrumut, dacă nu fac nimic din ele”, a explicat Pîslaru.
Nici constructorii nu s-au mobilizat foarte bine pentru a termina lucrările deja începute. Premierul l-a chemat la Palatul Victoria pe constructorul Umbrărescu pentru a-i cere detalii despre stadiul lucrările de pe Autostrada A7. Unele tronsoane din A7 erau finanțate din granturi – adică datoria comună a UE – însă din cauza întârzierii lucrărilor vor putea fi finanțate prin împrumuturi, ceea ce pune presiune pe datoria publică a țării. Dacă România nu se va încadra nici la împrumuturi, lucrările vor continua din bugetul statului.
„Există proiecte prin PNRR care sunt pe grant, adică bani gratis (5 loturi UMB din A7 – n.r.), există proiecte care sunt pe împrumut, adică ne ajută să îi luăm acum, dar trebuie să îi dăm înapoi.
Există situații în care proiectele pe bani gratis nu sunt terminate astăzi, iar proiectele pe împrumut ar putea fi terminate. Încercăm să găsim o metodă de bun – simț să schimbăm izvorul de finanțare, astfel încât proiectele care pot fi terminate și care au fost gândite pe împrumut să își mute izvorul de bani la bucata de bani gratis, pentru a nu pierde evident opțiunea de a utiliza acești bani gratis”, explica Radu Miruță, în urmă cu două săptămâni.
Dacă PNRR trebuia să pregătească sistemele de sănătate afectate grav de pandemia Covid-19, situația după 5 ani este una deplorabilă. România nu va construi niciun spital nou din banii PNRR, ci poate – cel mult – să aibă câteva pavilioane noi, construite în curtea vechilor spitale.
În acest sens, un proiect aproape de finalizare este la Târgu Mureș, la Institutul Inimii. Investiția totală a fost de 770 de milioane de lei pentru a construi un nou pavilion, iar 500 de milioane de lei au fost asigurate din PNRR. Constructorii sunt încrezători că vor finaliza lucrările până la finalul lunii august.
La spitalele militare din Craiova și Sibiu vor fi modernizate două pavilioane finanțate din PNRR. Dacă Guvernul este încrezător în privința lucrărilor de la Craiova, situația este mai complicată pentru Sibiu. Un adevărat eșec este la Constanța, unde noul Pavilion „Mama și copilul”, de la Spitalul Județean Constanța, a pierdut finanțarea din PNRR și lucrările vor continua cu fonduri europene din Programul Operațional de Sănătate – POS. Lucrările au început în 2023 și trebuiau finalizate în iunie 2026, însă după 3 ani, constructorul a realizat doar 55% din proiect.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
