Skip to content
Opinii & Analize

De ce nu a promulgat Iohannis legea privind numirea directorilor interimari. Un quid pro quo între premier și președinte

Președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea care prevede că, în cazul neocupării prin concurs a posturilor de directori de şcoli, directorii interimari să fie numiţi de către consiliile de administraţie ale şcolilor şi nu de inspectoratele şcolare, adică de factorul politic. Iohannis a retrimis legea la Parlament, invocând neclarități în lege.

Quid pro quo între premier și președinte

Poziția președintelui este cel puțin curioasă, ținând cont că săptămâna trecută acesta pleda pentru depolitizarea educației. EduPedu.ro amintește că în luna august expiră mandatele tuturor directorilor și directorilor adjuncți de școli din România, iar concursul pentru ocuparea pe 4 ani a acestor posturi va avea loc abia în luna octombrie, cu preluarea mandatelor în ianuarie 2022, potrivit calendarului anunțat de ministrul Educației. Totuși, în lipsa aplicării acestei legi, în perioada august-ianuarie directorii ar fi fost numiți de către inspectoratele școlare conduse în majoritate de actuali membri PNL. Ori tocmai aici s-ar putea să rezide motivele președintelui.

În interiorul Partidului Național Liberal se dă în acest moment o confruntare serioasă între actualul președinte PNL, Ludovic Orban și premierul Florin Cîțu pentru controlul partidului. Cîțu pare a avea sprijinul președintelui în cursa internăi. Decizia de revocare a ministrului Nazare este greu de crezut că a fost luată de premier fără a-l consulta pe președinte. Dimpotrivă, cel mai probabil, premierul Cîțu a avut girul președintelui și al câtorva oameni de la vârful partidului. Lucrul acesta e confirmat și de reacția lui Iohannis care nu a părut deloc deranjat de decizia premierului și a semnat rapid propunerea de remaniere. Memorandum pentru punerea în practică a proiectului “România Educată” a fost mai apoi aprobat extrem de rapid de către Florin Cîțu. Iohannis a ales calea aceasta pentru că merge la sigur, știind că prin Parlament, proiectul s-ar fi putut împotmoli, iar opoziția ar fi avut obiecții. Așadar, între premier și președinte pare că există în acest moment un quid pro quo.

În cazul în care Florin Cîțu ar câștiga cursa internă din PNL, acesta ar rămâne cu siguranță la Palatul Victoria. În caz contrar, acesta își va face bagajele. Pentru președinte, ar fi un avantaj să-l aibă pe Cîțu la Palatul Victoria pentru că acesta din urmă ar fi complet subordonat președintelui. Relațiile premier  – președinte în acest scenariu ar fi similare cu cele dintre președintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc. Exact asta își dorește președintele, iar premierul pare a fi dispus să plătească acest preț pentru a rămâne la Palatul Victoria și pentru a câștiga cursa internă din PNL.

Doar că bătălia cu Ludovic Orban se anunță a fi una foarte echilibrată. Cîțu are nevoie de tot sprijinul posibil, iar președintele încearcă să i-l ofere într-un mod discret. Iohannis nu își dorește momentan depolitizarea educației. Retorica publică este diferită de intențiile reale ale președintelui. Așadar Iohannis poate spori numărul de peneliști instalați în fruntea școlilor de către inspectori numiți recent de PNL. Numirile strategice îi pot aduce voturi suplimentare lui Florin Cîțu la congresul PNL din toamnă. Altfel spus, postul de director poate fi oferit în schimbul unui vot pentru candidatul preferat.

În felul acesta, Iohannis îl ajută indirect pe Florin Cîțu în cursa internă din PNL. Dezavantajul e că se perpetuează un sistem profund nociv care are la bază o clientelă politică și nu performanța individuală. Meritocrația mai așteaptă deznodământul alegerilor din PNL.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *