Skip to content
Politică

Generaţia „Vrem spitale, nu catedrale”, trimisă la colţ. CIFRELE care le închid gura cârcotaşilor DOCUMENT

Generaţia „Vrem spitale, nu catedrale” a fost trimisă la colţ. Vedeţi mai jos CIFRELE care le închid gura cârcotaşilor, demontând manipularea îndelung trâmbiţată, potrivit căreia ar exista prea multe biserici în România.

Doar 37,9% dintre lăcașurile de cult construite după 1989 în România aparţin Bisericii Ortodoxe Române, titrează marţi Basilica, agenţia de presă a BOR.

Secretariatul de Stat pentru Culte a publicat situația centralizată a lăcașurilor de cult din România (document disponibil AICI), așa cum era la data de 31 decembrie 2015. Această statistică oferă posibilitatea analizei cantitative și comparative între culte și are avantajul de a lămuri un aspect care din ce în ce mai des este invocat ca problemă: construcția de biserici.

„Întrucât regimul comunist a împiedicat zidirea lăcașurilor de cult, în condițiile creșterii demografice, demararea unor noi construcții de biserici după anul 1989 a fost necesară, acestea fiind construite la iniţiativa comunităţilor de credincioşi. După 26 de ani, doar Biserica Ortodoxă Română a devenit ținta criticilor pe această temă.

Publicarea informării Secretariatului de Stat pentru Culte arată o situație surprinzătoare,  dar reală, a cărei cunoaștere este necesară oricărei analize oneste.

Astfel, credincioşii ortodocși, care reprezintă 86,45% din populaţia României, conform ultimului recensământ (2011), deţin doar 59,9% din numărul total al lăcașurilor de cult, iar celelate culte recunoscute au 40,1% dintre acestea.

Mai mult decât atât, conform situaţiei prezentate de Secretariatul de Stat pentru Culte, Biserica Ortodoxă Română reprezintă de departe cultul cu cele mai puține biserici raportate la numărul de credincioși, având în medie un lăcaş de cult la 994 de ortodocși. Dacă avem în vedere că dintre cele 16.403 lăcașuri de cult ortodoxe la care se face referire, potrivit evidenţelor Patriarhiei Române, doar 13.511 sunt parohiale (biserici de parohii și filii, celelalte fiind capele de cimitir, biserici și paraclise mănăstirești), o biserică revine la peste 1.200 credincioşi ortodocși.

Pe de altă parte, este important de observat că în cei 26 de ani după 1989, Biserica Ortodoxă Română (care reprezintă 86,45% din totalul populaţiei) a finalizat construirea a 3.191 de biserici, iar celelalte culte recunoscute (care reprezintă 13,55% din totalul populaţiei) au edificat un număr de 5.222 locașuri de cult. Prin urmare, se poate constata faptul că din numărul total de lăcaşuri  de cult construite după 1989 doar 37,9% sunt ortodoxe.

Biserica Ortodoxă Română nu se situează, potrivit așteptărilor firești, în fruntea listei la creșterea procentuală a numărului de biserici după 1989 (inclusiv cele aflate în curs de construcție). Ea se află abia pe locul 7, cu o creștere procentuală de 35,1% în perioada 1989-2015. Pentru acelaşi interval de timp, cultul penticostal a avut o creștere de 268,8%; cel adventist de ziua a șaptea de 199,2%; creștinii după evanghelie de 170%; cultul baptist de 113,7%; Biserica Ortodoxă Rusă de rit vechi 45,6%; iar Biserica reformată cu 35,47 %.

În medie, Cultul penticostal are un lăcaş de cult la 122 de credincioși; cel adventist de ziua a șaptea – un lăcaş la 64 de credincioși; creștinii după evanghelie – un lăcaş la 93 de credincioși; iar cel baptist – un lăcaş la 72 de credincioși.

Raportându-ne la confesiunea cu cea mai mare creștere procentuală (Cultul penticostal – 268,8%), se observă că pentru cei 356.314 membri, după 1989 s-au construit 1.950 de lăcașuri de cult, în timp ce pentru cei 16.307.004 de ortodocși s-au construit 3.191 biserici.

În București, raportat la media ortodoxă națională, numărul de biserici este și el subreprezentat. La o populație rezidentă de 1.587.951 de locuitori ortodocşi există 260 de biserici ortodoxe (parohiale, mănăstirești, capele), adică un lăcaș de cult pentru 6.108 locuitori.

În concluzie, situația centralizată prezentată de Secretariatul de Stat pentru Culte arată în mod clar că Biserica Ortodoxă Română rămâne cultul cu cele mai puţine biserici raportat la numărul de credincioşi, situaţia fiind problematică în Bucureşti, unde fiecare dintre bisericile existente deserveşte mai mult de 6.000 de persoane”, se mai arată în articolul citat.

6 comentarii la “Generaţia „Vrem spitale, nu catedrale”, trimisă la colţ. CIFRELE care le închid gura cârcotaşilor DOCUMENT

  1. Dacă din numărul lăcaşelor edificate după 1989 doar 37,9% sunt ale BOR, înseamnă că avem de-a face cu următorii factori care au dus la această situaţie, ţinând cont de faptul că sumele primite de fiecare cult sunt proporţionale cu numărul celor care se declară adepţi ai respectivului cult (deşi corect ar fi ca sumele respective să fie proporţionale cu contribuţiile publice ale persoanelor în cauză): 1) procentul de 37,9% reflectă că este posibil ca mai-marii BOR să fi deturnat o parte consistentă a fondurilor care le-au fost oferite în administrare; 2) lăcaşele construite de BOR sunt cu mult mai mari comparativ cu casele de adunare sau cum s-or mai numi lăcaşele altor culte, iar aceasta se traduce, inevitabil, într-un număr mai mic de construcţii ridicate; 3) adepţii altor culte se implică în mod activ când vine vorba despre finanţarea acestora, fapt care se reflectă într-un număr mai mare de edificii. Prezentarea numărului de lăcaşe de cult sub formă procentuală reprezintă doar o formă jenantă de manipulare a audienţei ignorante.

    Pentru a lămuri situaţia, am să apelez la o analogie pe care sper s-o înţeleagă oricine, astfel încât să nu mai existe dubii: să presupunem că un tată ar avea doi fii şi i-ar oferi fiecăruia câte 100.000 de euro. Primul fiu şi-ar cumpăra o maşină de 100.000 de euro, în timp ce al doilea şi-ar cumpăra patru maşini de câte 25.000 de euro fiecare. Aceasta înseamnă că al doilea fiu are de patru ori mai multe maşini comparativ cu primul, ceea ce l-ar face pe primul să se simtă tras pe sfoară şi să afirme că are doar 25% din numărul de maşini al fratelui său. Este evident că nu poate fi vorba despre o greşeală sau despre faptul că tatăl l-ar fi favorizat pe cel de-al doilea fiu.

  2. Cultele care fac parte din Alianța Evanghelică din România (Baptist, Penticostal, Creștin după Evanghelie) precum și cultul Adventist de ziua a șaptea și-au construit lăcașele de cult din donații private, nu din banii publici. Asta înseamnă că bisericile din alte culte care construiesc din banii publici beneficiază și de aportul financiar al enoriașilor evanghelici. și adventiști.
    Dar este foarte bine că se ridică lăcașuri de cult creștin în România. Construirea de spitale nu are legătură cu construirea bisericilor. Biserica lui Hristos cuprinde atât domeniul spiritual cât și cel social. Datorită Reformei protestante au fost reformate învățământul, cultura, socialul, politicul și religia. Statul are menirea de a reforma toate domeniile care îi aparțin.

  3. fericire mare pt voi ca nu dati examenul la INM.
    Lipsa voastra evidenta de logica v ar pune in situatia penibila de a face acel efort degeaba.

  4. CE nu se specificat este faptul ca doar bisericele ortodoxe, catolice si moscheele trebuie construite de la 0! Fata de celelalte religii care pot converti o casa sau o sala mare in sala se slujba sau prelegere! Asta a facut ca numarul lor sa creasca mai mult fata de bisericele noastre. Eu Orthodox zic simplu.. Daca vrei cu adevarat sa asculti o slujba nu se supara nimeni daca stai afara:)

  5. 37,9% ! Dar cât reprezinta in arginti acest procent ? In afara faptului ca majoritatea dintre aceste edificii sunt niște monștri gigantici ce nu au nimic comun cu intimitatea lacaselor de cult moștenite de la stramosi, mai au si costat sume fabuloase ce ajung pana la Bunul Dumnezeu !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *