Skip to content
Politică

Geoană: Nu cred că avem o problemă de profil de ţară, ci mai degrabă de consecvenţă şi metodă

Preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană, a precizat, făcând referire la modul în care România şi-ar putea promova proiectele de interes în noul Parlament European, că ţara noastră nu are o problemă în a-şi contura un profil în Uniunea Europeană, ci mai degrabă una de consecvenţă şi de metodă, potrivit Agerpres.

„Sunt câteva zone care cred că sunt vitale pentru interesele noastre. Cred că toate temele sunt importante pentru noi, dar un început de ordonare a priorităţilor şi a modului în care ne apărăm interesele în această şcoală de negociere bizantină care se numeşte Uniunea Europeană – negocieri multiple, cu geometrii variabile, cam pe toate subiectele existente – este un lucru pe care cred că trebuie să îl facem. (…) Noi avem în mod natural un profil de ţară, pe care nu trebuie să îl inventăm. Trebuie mai degrabă să îl consolidăm într-o conversaţie multipartită – business, ONG-uri, decident public, putere, opoziţie -, dar cred că este evident că în jurul energiei este un interes vital al României. În jurul agro-industriei este un interes vital al României. În jurul tehnologiei şi transformărilor de digitalizare avem interes fundamental, pentru că se schimbă modelul de business la nivel european şi suntem ţara cel mai puţin pregătită pentru revoluţia industrială 4.0. (…) Conectivitate, natură, bio-economie, economie circulară, extindere… Eu nu cred că avem o problemă de profil de ţară, ci avem mai degrabă o problemă de consecvenţă şi de metodă. Şi cred că de aici ar trebui să plecăm”, a precizat el, în cadrul unei dezbateri organizate de către Institutul Aspen România şi Biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US.

În acest sens, fostul ministru de Externe a vorbit despre o „elită a înaltei administraţii publice româneşti”, care a acumulat o bogată experienţă în contextul în care România deţine preşedinţia Consiliului UE, şi a subliniat că este bine ca aceşti oameni să fie păstraţi şi să se investească în continuare în ei.

„Experienţa fantastică pe care o armată de oameni – şi politicieni, şi tehnicieni – au acumulat-o în aceste luni de foc şi care sper să continue şi în trio-ul cu finlandezii şi croaţii este un ‘asset’ pe care din inimă vă rog, cei care sunteţi în funcţie de decizie politică, păstraţi-i şi investiţi în continuare în ei. Este bine că mulţi dintre ei fac pasul către Comisie şi iau job-uri europene, dar cred că este nevoie în acest moment să stabilizăm această elită a înaltei administraţii publice româneşti şi să îi dăm un sens şi să investim într-o formă de întărire a statului român, plecând de la pretextul european, pentru că altfel va fi greu la nivelul administraţiei, care este foarte politizată, prin istoricul nostru politico-cultural”, a spus Geoană.

Totodată, acesta a atras atenţia asupra faptului că în cadrul financiar multianual 2021-2027 se schimbă modul de alocare a banilor europeni şi a pledat pentru o cooperare cu vecinii României în utilizarea acestor fonduri.

El a vorbit şi despre un ‘complex al lupului singuratic’, de care suferă ţara noastră.

„Se schimbă modul de alocare a banilor europeni. Nu sumele. De exemplu, în viitoarea perspectivă financiară 2021-2027 suma alocată României – care va fi negociată – pentru cercetare-dezvoltare-inovare va creşte de la câteva sute de milioane de euro, cât este acum, la 4,5 miliarde. Creşte aproape de zece ori. Asta înseamnă capacitate de absorbţie a eco-sistemului de inovare din România – care este printre cele mai precare din Europa. Investim puţin şi public, şi investeşte foarte puţin şi sectorul privat în R&D. Vă dau un exemplu de provocare a modului în care noi vom putea să folosim banii europeni pentru a ne putea dezvolta. Din punct de vedere al rolului şi profilului internaţional, eu cred cu tărie că trebuie să ieşim din ceea ce eu aş numi ‘complexul lupului singuratic’, pe care îl avem. Lucrăm foarte greu cu vecinii noştri. Avem o problemă de veleitarism, avem o problemă de raportare exclusiv către marile centre de decizie Washington, Berlin, Paris, dar trebuie să învăţăm că regiunea noastră e regiunea noastră şi trebuie să lucrăm cu oamenii din jurul nostru”, a menţionat Mircea Geoană.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *