George Simion vrea să concedieze 500.000 de oameni din sectorul public, fără să le ofere o alternativă

robert manea

Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, a declarat miercuri în comuna buzoiană Mihăileşti că viziunea formaţiunii sale privind aparatul administrativ include reducerea în următorii 10 ani a numărului de angajaţi din sectorul public de la 1,3 milioane la 800.000. Declarația lui Simion a stârnit numeroase dezbateri. Viziunea acestuia de a reduce numărul angajaților din sectorul public de la 1,3 milioane la 800.000 în următorii 10 ani este, fără îndoială, ambițioasă. Cu toate acestea, măsura propusă ridică o serie de întrebări și dezavantaje considerabile care trebuie atent analizate, în contextul în care atunci când vorbim de angajați din sectorul public ne referim și la medici, profesori, polițiști sau pompieri.

Impactul asupra angajaților din sectorul public

Reducerea numărului de angajați din sectorul public cu 500.000 de persoane în următorii 10 ani reprezintă o măsură drastică cu implicații profunde asupra forței de muncă. În absența unor strategii clare și bine definite de tranziție, impactul negativ asupra celor afectați ar putea fi imens.

Pentru mulți angajați din sectorul public, pierderea locului de muncă ar putea însemna o tranziție dificilă către alte sectoare. Majoritatea angajaților din acest sector au experiență și competențe specifice care nu sunt neapărat transferabile în sectorul privat. Fără programe eficiente de recalificare și reintegrare pe piața muncii, acești angajați riscă să rămână fără locuri de muncă pe termen lung, ceea ce ar duce la creșterea șomajului și la insecuritate economică.

În zonele rurale și orașele mici, sectorul public este adesea principalul angajator. În aceste regiuni, oportunitățile de muncă în sectorul privat sunt limitate, iar mobilitatea forței de muncă este redusă. Disponibilizările masive ar putea determina migrarea forțată a multor oameni către orașele mari sau chiar către alte țări, ceea ce ar agrava și mai mult depopularea zonelor rurale și ar accentua dezechilibrele economice și demografice.

Efecte asupra serviciilor publice

Reducerea personalului din sectorul public ar putea avea consecințe grave asupra calității și accesibilității serviciilor publice esențiale.

De pildă, un număr redus de angajați în sectorul sanitar ar duce inevitabil la supraîncărcarea personalului rămas, afectând calitatea îngrijirilor medicale. Timpul de așteptare pentru consultații și tratamente ar crește, iar pacienții ar primi servicii de calitate inferioară. În special în spitalele din zonele rurale, unde personalul medical este deja insuficient, situația ar deveni critică.

Sectorul educațional ar fi, de asemenea, puternic afectat. Cu mai puțini profesori și personal auxiliar, calitatea educației ar scădea. Clasele ar deveni mai aglomerate, iar profesorii ar avea mai puțin timp să se ocupe de nevoile individuale ale elevilor. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra performanțelor academice și asupra dezvoltării pe termen lung a tinerilor.

Reducerea personalului din administrația publică locală ar duce la întârzierea și ineficiența serviciilor oferite cetățenilor, cum ar fi eliberarea de documente, gestionarea proiectelor locale și întreținerea infrastructurii publice. Aceste întârzieri și ineficiențe ar alimenta nemulțumirile populației și ar afecta negativ calitatea vieții.

Eficientizare și nu eliminare

În loc să se concentreze pe o reducere drastică a personalului, ar trebui să se pună accentul pe eficientizarea și modernizarea aparatului administrativ.

Investițiile în tehnologia informației și în digitalizarea proceselor administrative ar putea reduce costurile și ar crește eficiența fără a fi nevoie de disponibilizări masive. Automatizarea sarcinilor repetitive ar permite angajaților să se concentreze pe activități care necesită judecată și interacțiune umană, îmbunătățind astfel calitatea serviciilor.

De asemenea, implementarea unor sisteme eficiente de evaluare a performanței ar ajuta la identificarea angajaților care necesită formare suplimentară sau care nu își îndeplinesc sarcinile în mod corespunzător. Programele de formare continuă ar asigura că personalul este bine pregătit pentru a face față provocărilor și pentru a se adapta la schimbările din sectorul public.

În concluzie, reducerea numărului de angajați din sectorul public propusă de George Simion ar putea avea consecințe grave asupra economiei, asupra calității serviciilor publice și asupra vieților indivizilor afectați. O abordare mai echilibrată și mai responsabilă ar implica eficientizarea aparatului administrativ prin digitalizare, formare continuă și optimizarea structurilor organizatorice, fără a recurge la disponibilizări masive. Numai prin astfel de măsuri putem asigura un sector public eficient și durabil, care să răspundă nevoilor cetățenilor și să contribuie la dezvoltarea societății în ansamblu.

Autor

  • Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: