Calin Georgescu a mers luni la o piata controlata de un afacerist cu multiple probleme penale pentru a marca boicotul fata de supermarketuri. Piata „16 februarie” la care Georgescu a tinut sa isi faca cumparaturile „taranesti” este patronata de Nicolae Cristescu, un afacerist apropiat de clanurile de afaceri ale PSD din Capitala.
Georgescu a fost intampinat cordial de Cristescu, conform imaginilor difuzate de televiziunile de stiri, cei doi simtindu-se foarte bine impreuna. In campania electorala de la alegerile locale, Cristescu a organizat un eveniment similar si pentru Gabriela Firea. Mai nou, Georgescu este promovat de Metropola TV, post controlat de Florentin Pandele, sotul Gabrielei Firea.
Dar cine este Nicolae Cristescu?
Autointitulat mason, Nicolae Cristescu a fost pus sub acuzare de DIICOT intr-un dosar de crima organizata alaturi de temutul interlop, Petre Geamanu.
Anterior, el a fost actionar cu procent foarte mic la clubul de fotbal Rapid Bucuresti.
Printre alte afaceri se anumara Hanul Vlasia, situat in localitatea Tartasesti (judetul Dambovita) si piata „16 februarie” din Sectorul 1.
In 2019, Cristescu a fost premiat de premierul PSD Viorica Dancila, dupa ce a participat la Salonul de inventii de la Geneva, desi nu avea nicio legatura cu cercetarea.
„Ati facut cinste Romaniei prin succesul obtinut la Salonul International de Inventii de la Geneva. Comunitatea pe care care o reprezentati are un rol determinant in modernizarea, dezvoltarea si progresul societatii. Sunteti deschizatori de drumuri si munca dvs contribuie la cresterea economica si schimba in bine viata oamenilor”, le-a transmis Viorica Dancila celor ajunsi Geneva.
In anul 2021, Cristescu a fost ridicat de acasa de DIICOT pentru a fi pus sub acuzare intr-un dosar penal. El era acuzat de procurorii DIICOT de constituire a unui grup infractional si de santaj in forma continuata dupa ce ar fi incercat, alaturi de Petre Geamanu, sa oblige un om de afaceri la plata unei datorii fictive in valoare de 600.000 de euro. De frica, victima a fugit din tara si s-a ascuns in Franta.
Prima plangere legata de numele lui Cristescu a fost depusa la data de 8 septembrie 2020, cand politistii bucuresteni ai Serviciul Grupuri Infractionale Violente, au fost sesizati de un dezvoltator imobiliar, care le-a povestit ca, in urma cu o zi, ar fi fost amenintat cu bataia, atat el cat si familia lui, de catre Petre Geamanu, care incerca, astfel, sa-l convinga sa-i plateasca o datorie fictiva, in valoare de 600.000 de euro.
Nicolae Cristescu a fost caracterizat de procurori drept „o persoana abila, care in afara legaturilor sale cu persoane din clasele de elita ale societatii, a aderat la grupul infractional organizat cercetat in prezenta cauza pentru a se bucura de privilegiile oferite de apartenenta la o grupare violenta de renume si pentru a obtine importante sume de bani prin metode ilicite”.
In acest dosar au fost retinuti si luptatorul Eugen Preda (Clanul Sportivilor), care a fost condamnat definitiv pentru orchestrarea furtului de arme de la Ciorogarla.
Comunmicatul DIICOT privindu-l pe Nicolae Cristescu
„Procurorii DIICOT de la Structura Centrala impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul Serviciului Grupari Infractionale Violente al DGPMB si Serviciului Investigatii Criminale al IPJ Ilfov fac 18 perchezitii domiciliare, pe raza municipiului Bucuresti si a judetelor Ilfov, Arges, Dambovita si Ialomita, intr-o cauza vizand destructurarea unui grup infractional organizat, specializat in savarsirea infractiunilor de camata si santaj.
In cauza s-a retinut faptul ca, in cursul anului 2018, dupa eliberarea din penitenciar a lui Petre Geamanu, membru marcant al lumii interlope, acesta a reusit sa restructureze gruparea infractionala din care facea parte anterior si a devenit liderul grupului, detasandu-se astfel fata de restul membrilor, prin puterea de a lua deciziile in momentele importante.
Acesta a mentinut coeziunea grupului infractional, a atras noi membri si a consolidat relatii cu persoane de notorietate din mediul infractional.
Astfel, suspectul a atras in gruparea infractionala luptatori, practicanti de sporturi de contact, ori alte persoane violente. In acest fel, acesta a reusit sa coordoneze colectarea de sume de bani cu titlu de „taxa de protectie” ori ca „amenda”.
Noua structura, pe fondul renumelui clanului, a adus eficienta grupului infractional, acesta devenind unul dintre cele mai temute din tara.
Cooptarea unui cunoscut practicant de sporturi de contact de performanta, Eugen Preda, cel condamnat definitiv pentru orchestrarea furturlui de arme de la Ciorogarla, in vederea constituirii grupului infractional organizat a sporit randamentul actiunilor de constrangere ori intimidare, exercitate in scopul obtinerii de sume de bani.
In urma activitatilor de cercetare penala efectuate in cauza a rezultat faptul ca, membrii grupului infractional organizat au actionat, in principal, pentru constrangerea persoanelor potente financiar, care activau in domeniul imobiliar si evitau, pe fondul temerilor, sesizarea organelor judiciare.
Astfel, in baza unor planuri elaborate si adaptate fiecarui caz in parte, dar aplicand, in genere, acelasi modus operandi, membrii grupului infractional au abordat victimele intr-o maniera intimidanta, acestora fiindu-le imputata, de regula, „indrazneala” de a demara proiecte imobiliare fara acordul liderului gruparii.
Pentru a li se permite continuarea sau finalizarea lucrarilor, membrii gruparii le-au pretins acestora veritabile „taxe de protectie”, pentru pretinse prejudicii suferite in urma edificarii imobilelor.
Constrangerea victimelor s-a realizat fie prin amenintare directa, fie prin abordarea persoanelor apropiate victimei si transmiterea mesajelor din partea liderului grupului infractional sau alte metode intimidante, cum ar fi urmarirea victimei sau a locuintei acesteia, stationarea membrilor grupului in fata imobilelor de locuit ale acestora, deplasarea frecventa a membrilor grupului la santierele coordonate de catre victime.
Similar modului de operare utilizat in cazul dezvoltatorilor imobiliari, membrii grupului infractional organizat au actionat si ca recuperatori de datorii.
Astfel, suspectii punctau persoane potente financiar care aveau datorii la terte persoane sau carora li se puteau impune, sub diferite alte motive, o datorie.
Ulterior, liderul impreuna cu membrii grupului infractional interveneau in solutionarea conflictelor identificate si impuneau, prin constrangere, plata sumelor de bani datorate precum si a unor comisioane ca urmare a recuperarii creantelor.
Totodata, membrii grupului infractional organizat, sub coordonarea liderului, au actionat in vederea comiterii infractiunii de camata, prin acordarea de imprumuturi banesti cu dobanda.
De multe ori, persoanele aflate in imposibilitatea returnarii sumelor de bani imprumutate si a dobanzilor aferente au fost amenintate cu acte de violenta pentru determinarea acestora la plata datoriilor”.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
