Germania vrea să taie ajutorul cetățenesc pentru ucraineni. De ce reforma promisă de guvernul Merz s-a blocat

Reforma ar fi trebuit să intre în vigoare încă de la 1 iulie 2026, însă procedura parlamentară nu a fost finalizată. În plus, negocierile dintre guvernul federal și landurile germane privind împărțirea costurilor s-au împotmolit, iar reprezentanți ai SPD susțin că măsura riscă să genereze mai multă birocrație decât economii, potrivit stiridiaspora.ro

Inițiativa aparține în principal Uniunii Creștin-Democrate (CDU), care a susținut în campania electorală că sistemul actual acordă refugiaților ucraineni un tratament preferențial față de alte categorii de solicitanți de protecție internațională.

În prezent, persoanele venite din Ucraina beneficiază de o regulă specială. Dacă nu au un loc de muncă, ele primesc venitul cetățenesc, același ajutor social acordat cetățenilor germani aflați în dificultate și rezidenților eligibili. Refugiații proveniți din alte state nu beneficiază de acest sistem, ci primesc prestații conform Legii privind beneficiile pentru solicitanții de azil, care sunt mai reduse.

Guvernul Merz dorește eliminarea acestei diferențe pentru persoanele care au ajuns în Germania după 1 aprilie 2025. Potrivit proiectului, acești refugiați nu ar mai primi Bürgergeld, ci doar prestațiile prevăzute pentru solicitanții de azil, considerabil mai mici.

Totuși, legea nu a trecut încă de Bundestag și nici nu a ajuns la votul final în Bundesrat. Ministerul Federal al Muncii a confirmat că proiectul se află încă în procedură parlamentară, iar calendarul depinde de finalizarea dezbaterilor și voturilor din Parlamentul federal.

Disputa nu este despre principiu, ci despre bani

Blocajul nu este cauzat doar de dezbaterile politice privind statutul refugiaților ucraineni, ci și de problema finanțării.

În prezent, venitul cetățenesc este achitat din bugetul federal. Dacă refugiații ucraineni vor fi mutați în sistemul destinat solicitanților de azil, responsabilitatea financiară va trece în mare parte asupra landurilor și administrațiilor locale. Acest lucru înseamnă costuri suplimentare pentru autoritățile regionale, care ar trebui să gestioneze atât plata prestațiilor, cât și întreaga infrastructură administrativă necesară.

În acordul de coaliție s-a stabilit că guvernul federal va compensa integral aceste cheltuieli suplimentare. Cu toate acestea, până în prezent nu există un consens privind suma care ar urma să fie rambursată.

Ministerul Federal al Muncii a transmis că executivul a prezentat landurilor mai multe propuneri concrete și că negocierile continuă, însă un compromis nu a fost încă atins.