LARICS a publicat luni, 17 decembrie, o analiză în care dezvăluie implicațiile politicii induse de Kremlin asupra Chișinăului în privința relațiilor Republicii Moldova cu România. Concret, binomul format din comunistul Voronin și Arthur Reșetnicov, șeful Serviciului de Informații și Securitate a provocat o criză diplomatică fără precedent în relațiile României cu Republica Moldova, unul din negrele episoade find cel al introducerii regimului de vize pentru cetățenii români în data de 9 aprilie 2009.
Citiți în cele ce urmează o parte din analiza LARICS. Pe cea integrală o puteți consulta AICI
„Joi, 9 martie 2009, în jurul orei 13.15, doi diplomaţi români aflaţi la post în Chişinău, ambasadorul român în R. Moldova, Filip Teodorescu, şi ministrul-consilier, Ioan Gaborean, aflaţi într-o coloană oficială formată din şase maşini, au trecut graniţa în România.
Ambasadorul român în Republica Moldova fusese convocat cu o zi înainte la sediul Ministerului de Externe din Chişinău, unde i s-a înmânat o notă prin care era informat că, din cauza „unor acţiuni incompatibile cu activitatea diplomatică“, el şi ministrul-consilier sunt declaraţi personae non gratae. Celor doi diplomaţi li s-a dat un termen de 24 de ore pentru a părăsi teritoriul Republicii Moldova. În plus, Republica Moldova a introdus regimul de vize pentru cetăţenii români începând de joi, 9 aprilie 2009, de la ora 0.00.
Totul se întâmpla după „revoluţia twitter“ a tinerilor basarabeni din 7 aprilie 2019, care avea să ducă la debarcarea regimului comunist şi venirea la putere a forţelor pro-europene.
Liderul de atunci la Chişinău era comunistul Vladimir Voronin, cel care a dat ordinele. Dar cel însărcinat cu toată gestiunea acestor evenimente, dar şi a celei mai negre şi anti-româneşti perioada prin care a trecut R. Moldova, era Arthur Reşetnicov, şeful Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). (…)
Arthur Reşetnicov a fost numit în noiembrie 2007 şef al SIS (Serviciul de Informaţii şi Securitate), iar din această postură s-a făcut pentru prima dată remarcat în spaţiul public. Conform presei de la Chişinău, după evenimentele din aprilie 2009 el a acuzat direct România de implicare prin „susţinerea presei de opoziţie de la Chişinău“ şi „atacuri informaţionale“. Mai mult, el a acuzat Bucureştiul că ar fi trimis „grupuri de tineri“ care să atace instituţiile statului.
În 2013, el a fost acuzat că ar beneficia de cetăţenia română deşi atacă dur ţara vecină. În replică, Reşetnicov a spus că este gata să-şi ardă paşaportul în Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Perioada 2007-2009 a fost perioada neagră a relaţiei Bucureşti-Chişinău. Războiul cultural, politic sau identitar a fost total. Relaţiile diplomatice au ajuns la zero, mai ales odată cu expulzarea diplomaţilor şi introducerea vizelor pentru cetăţenii din România. Dar a existat un război constant pentru denigrarea României la instituţiile internaţionale, la Bruxelles sau în alte capitale europene şi nu numai. Războiul pentru „limba moldovenească“ şi impunerea ei la nivel internaţional a fost la apogeu.
De remarcat că tot în această perioadă Chişinăul oficial şi personal Vladimir Voronin au reluat relaţiile cu Moscova, Voronin fiind prezent în 2009 într-o vizită la Moscova unde a avut întrevederi cu omologul său, Dmitrii Medvedev şi cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov. R. Moldova a revenit atunci la relaţia în trei Moscova-Chişinău-Tiraspol, după eşecul Memorandumului Kozak, care îngheţase relaţia dintre Rusia şi R. Moldova”, a scris Radu Cupcea în analiza LARICS.
