Skip to content
Economie

Greenpeace: Comisia Europeană nu va aproba planul de redresare al CE Oltenia. Compania riscă insolvenţa

Facebook/Radio Romania Oltenia- Craiova

Investigaţia Comisiei Europene referitoare la planul de restructurare CE Oltenia, propus de Guvern, a ajuns în faza de consultare publică. Şansele ca acesta să fie aprobat în actuala formă sunt nule, a informat marţi Greenpeace, potrivit căreia CE Oltenia riscă insolvenţa.

Dacă nu găseşte până la 30 aprilie soluţii pentru plata certificatelor de emisii, compania riscă penalităţi care vor duce nota finală de plată la aproape 1 miliard de euro. Oficialii români vehiculează deja variante „creative” pentru a evita această situaţie, cu consecinţe pe măsură.

Peste 2000 de cetăţeni au trimis mesaje prin care cer Ministerului Energiei un plan de eliminare a cărbunelui din mixul energetic şi soluţii pentru o tranziţie energetică verde în România.

În lipsa unui verdict din partea Comisiei Europene, situaţia Complexului Energetic Oltenia este critică. România riscă penalităţi uriaşe pentru că nu a prezentat un plan de restructurare şi decarbonare bun. O analiză a Greenpeace România a descoperit că planul, în valoare totală de peste 1,3 miliarde de euro, duce la creşterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 faţă de 2020 şi contravine principiilor de acordare a fondurilor europene.

Opţiunile prezentate în spaţiul public de autorităţile române sunt neconvingătoare şi pun în pericol compania şi viitorul angajaţilor pe termen mediu şi lung, zădărnicind şi eforturile administraţiei publice din Gorj de a accesa fonduri europene pentru tranziţia de la cărbune la energie verde, scrie adevarul.ro.

Deşi oficialii români – ministrul Energiei, directorul companiei –  invocau certitudinea aprobării planului CEO până la finalul lunii aprilie, după deschiderea investigaţiei Comisiei Europene, declaraţiile acestora nu mai sunt la fel de ferme.

Investigaţia aprofundată se află, până pe 19 aprilie, în fază de consultări; toate părţile interesate sunt invitate să îşi prezinte observaţiile referitoare la planul CEO de restructurare şi decarbonare. Analiza tuturor comentariilor primite, pregătirea unei decizii draft, consultările de specialitate din interiorul forului european sunt etape care nu pot fi parcurse într-un timp scurt. Prin urmare, chiar şi în scenariul improbabil în care planul propus de România ar fi acceptat în totalitate, şansele ca statul român să primească o decizie din partea Comisiei în timp util sunt aproape nule.

Dar lucrurile sunt mai complicate de atât. În documentul prin care a deschis investigaţia, Comisia Europeană a comunicat deja că „autorităţile române nu au prezentat un plan de restructurare solid, de natură să asigure viabilitatea pe termen lung a companiei la sfârşitul planului (2025) […]”. Cu alte cuvinte, toate aceste întârzieri se datorează factorilor de decizie naţionali – în principal Ministerul Energiei – care susţin un plan de restructurare şi decarbonare eronat.

„Restructurările dezastruoase din anii ‘90 şi din ultimii ani au pus Valea Jiului pe butuci. Autorităţile române au tratat şi tratează cu superficialitate problemele cu un impact social şi economic uriaş. Nu ne permitem ca scenariul catastrofal din Valea Jiului să  fie replicat şi pentru Gorj şi Complexul Energetic Oltenia.

Comisia Europeană nu poate fi dusă cu vorba, iar semnalul venit din partea vicepreşedintelui executiv, Frans Timmermans, a fost clar: cărbunele nu are viitor! Autorităţile trebuie să îşi concentreze eforturile pe dezvoltarea regiunilor miniere afectate, pe locuri de muncă sigure, pe energie curată.

Semnalăm de câteva luni de zile că planul CEO are deficienţe majore. Nu e un plan real de decarbonare, nu ajută compania pe termen lung şi nici oamenii din Gorj. Ministerul Energiei trebuie să facă publică cât mai repede o strategie pentru a elimina cărbunele din mixul energetic.” declară Vlad Cătună, campaigner la Greenpeace România.

Până la sfârşitul lunii aprilie, compania trebuie să achiziţioneze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obţine acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligaţiei de achiziţie a certificatelor.

Conform informaţiilor puse la dispoziţie de CEO în planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotaţia actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va fi de aproximativ 280 de milioane de euro.

În cazul în care CEO nu va reuşi să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalităţile, va fi de de aproape 1 miliard de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor.

Varianta împrumutului de certificate. Complexul Energetic Oltenia a anunţat că intenţionează să împrumute certificate de emisii pentru a-şi acoperi o parte din deficit. Soluţia e foarte periculoasă, CEO având şanse mari să plătească cu mult mai mult anul viitor. 2022 se anunţă deja un an cu cheltuieli mari pentru companie, pe lângă certificatele aferente producţiei de energie de anul acesta, ar trebui să returneze şi acest potenţial împrumut.

Varianta împrumutului de la stat. Massmedia de specialitate confirmă că CEO vizează obţinerea unui împrumut în limita sumei de 241 milioane euro de la Ministerul Finanţelor Publice, pe o perioadă de 6 luni, „în condiţii de piaţă”.

Compania speră probabil să restituie aceşti bani din ajutorul de stat pentru restructurare, care este investigat în prezent de Comisia Europeană. Există însă şi posibilitatea ca acest plan să nu fie aprobat de Comisia Europeană sau să fie fundamental schimbat. Riscurile pe care şi le asumă statul român, pe bani publici, sunt foarte mari.

Orice nou împrumut acordat Complexului Energetic Oltenia de statul român pentru plata certificatelor de CO2 trebuie să ţină cont de condiţiile de piaţă şi să reflecte situaţia companiei. CEO este în prezent în risc de insolvenţă, iar planul de restructurare al companiei este examinat de Comisia Europeană. Aceeaşi regulă se aplică oricăror garanţii pe care statul le-ar oferi companiei pentru a obţine un credit de la bănci private.

Dacă nu respectă condiţiile de piaţă, acest împrumut sau garanţia acordată de stat trebuie să fie considerate drept ajutor de stat suplimentar şi, prin urmare, să fie notificate şi aprobate de Comisia Europeană înainte de a fi acordate. CEO şi Guvernul României trebuie să acţioneze transparent şi să informeze publicul şi Comisia în legătură cu orice procedură abordată pentru a plăti certificatele de emisii de CO2, în special dacă sunt folosiţi bani publici.” spune Andrea Carta, Senior Legal Strategist, Greenpeace European Unit.

În ultima săptămână, în urma unei iniţiative Greenpeace România, peste 2000 de cetăţeni au transmis mesaje către ministrul Energiei, Virgil Popescu. Ei cer ministrului ca planul CEO să fie în acord cu prevederile Pactului Verde European, să ajute judeţele Gorj şi Hunedoara să acceseze fonduri europene pentru a crea noi locuri de muncă, să comunice o dată clară şi un plan realist pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic naţional şi să îl înlocuiască pe acesta cu noi capacităţi pe energie regenerabilă.

Deocamdată, ministrul Energiei nu a oferit niciun răspuns acestor cereri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *