Este revoltă în administrația locală, din cauza planului Guvernului Bolojan privind reforma în administrația locală și centrală.
La finalul întâlnirii cu Ilie Bolojan, primarii acuză că n-au rezolvat nimic
ACTUALIZARE 14:45 Preşedintele Asociaţiei Primarilor de Comune din Dâmboviţa, Dorinel Soare, a declarat marţi, după întâlnirea primarilor de la Palatul Parlamentului cu premierul Ilie Bolojan, că problemele ridicate de edili nu au fost clarificate.
„Nu ne-a lămurit deloc, ne-a lăsat în ceaţă. Pentru că s-a referit, aşa, în general, că vom face, iar la întrebările noastre punctuale nu a răspuns. Pentru că noi am întrebat, până la urmă, cum rămâne cu faptul că s-au mărit taxele şi impozitele locale. Dar acum vine cu teza că ne va lua din cotele de impozit pe venit. Păi aici mi-ai dat unde nu sunt sigur că voi încasa, şi în partea cealaltă, unde eram sigur că primesc acele sume, mi le reduci foarte, foarte mult. N-a rezolvat nimic”, a spus primarul comunei Niculeşti, Dorinel Soare, pentru Agerpres.
Acesta s-a referit şi la principalele nemulţumiri aduse în discuţie de primari la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, respectiv creşterea taxelor şi impozitelor locale, precum şi lipsa fondurilor la primării sau reducerea personalului, reducerea la jumătate a normei unora dintre funcţionari.
„Principalele probleme, cele de creşterea taxelor şi impozitelor. S-a pus problema de măsurile care vor să le ia în legătură cu personalul, cu reducerea de personal sau reducerea de cheltuieli. Şi a rămas aşa, până la urmă, că i s-a pus problema: domnule, cum pot o jumate de salariat într-o parte, jumătate în alta? Şi dânsul a spus că da, că se poate. O jumătate de salariat, adică o jumătate de normă într-o parte şi o jumătate de normă în altă parte. Adică eu, la mine la primărie să facă o jumătate de normă şi apoi să se ducă şi la Crevedia sau la Butimanu, la vecin. Asta e o aberaţie, pur şi simplu!”, a mai spus Dorinel Soare.
El a adăugat că sunt probleme care sunt resimţite de toţi primarii, inclusiv de edilii din Dâmboviţa.
„E vorba că mulţi nu mai au resurse financiare care să le permită să funcţioneze optim. Sunt oameni care au datorii la constructori. Au plătit din bugetul local şi statul nu le decontează încă. Şi atunci situaţia se pune foarte acut pentru că, neavând nici buget, nu au soluţii”, a mai precizat Dorinel Soare.
‘Deficitul nu este o sperietoare’ – Marian Neacșu (PSD) rupe discursul alarmist al lui Bolojan
ACTUALIZARE 14:20 Vicepremierul PSD Marian Neacșu a declarat marți, la cea de-a 29-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, că reforma administrativă discutată din luna august nu se află încă în forma finală, deși a intrat într-o primă etapă în circuitul de avizare. Potrivit oficialului, în perioada următoare vor avea loc noi runde de negocieri atât la nivel guvernamental, cât și cu autoritățile locale.
„Deficitul nu este o sperietoare”
Marian Neacșu a afirmat că deficitul bugetar nu trebuie privit ca o amenințare în sine, subliniind că este important să se analizeze cauzele care au dus la apariția acestuia.
„Deficitul nu este o sperietoare. Şi nu este o chestiune în sine. Şi ar trebui să ne şi întrebăm cum ajungem, sau cum s-a ajuns la acest deficit. Şi povestea aş putea spune că începe, şi credeţi-mă că sunt de ceva ani în administraţia publică centrală şi am şi beneficiu, măcar al bunei credinţe, al informaţiei şi al utilizării ei în condiţii corecte, că tot acest dezechilibru s-a rupt imediat în perioada pandemică, atunci când am făcut un deficit de 9,3% pe cash, am cheltuit peste 100 de miliarde şi n-a crescut cu un leu o pensie, n-a crescut un leu un salariu, n-am făcut un kilometru de autostradă. Ba nu, aici îmi cer scuze. A făcut în acea perioadă un kilometru de autostradă domnul Mandachii la Suceava, ca să dovedească incompetenţa şi incoerenţa administrativă a statului de la momentul ăla”, a spus Neacșu.
Cifrele Guvernului: salarii, pensii și infrastructură
Vicepremierul a invocat date privind evoluțiile economice și investițiile publice, afirmând că România a înregistrat progrese semnificative.
„Sunt realităţile ale României. Am ajuns la peste 1.000 de euro salariu mediu net, la peste 3.000 de lei pensia medie. Sunt realităţile ale României şi noi vorbim numai de deficit şi de lucruri pe care nu le realizăm. Da, este deficit, dar deficitul real al României este grevat de o serie de datorii care vin istoric, din urmă, şi care acum şi-au dovedit scadenţele. În acest 6,2 care se prefigurează pentru deficitul anului ăsta, 3,2 înseamnă serviciul datoriei. Adică 68 de miliarde, în condiţiile în care volumul de investiţii anului trecut a fost de 137 de miliarde. Evident că, din perspectiva asta, putem spune că nu mai este spaţiu fiscal, că trebuie să strângem şi mai mult cureaua. Este un efort pe care trebuie să-l facem comun, dar trebuie să-l facem în acelaşi timp diferenţiat. Nu poţi să aplici un şablon şi nu există nicăieri o soluţie miraculoasă în aşa fel încât o problemă să poate fi rezolvată peste tot la fel şi după acelaşi abordare”, a arătat Neacșu.
Acesta a mai precizat că, la finalul anului trecut, România avea 1.418 kilometri de autostradă în exploatare, iar în acest an urmează să fie dați în folosință încă 285 de kilometri.
Reforma administrativă, încă în lucru
Vicepremierul a subliniat că reforma administrației este în continuare în dezbatere și că variantele inițiale ale proiectului arătau mult mai dur decât forma actuală.
„Câţiva dintre dumneavoastră aţi mai fost prin birourile mele de la guvern şi aţi văzut dulapuri pline acolo de acte normative în diferite forme. Să ştiţi că formele alea iniţiale au arătat foarte diferit şi îndeopşte mai rău decât forma finală. Şi cred că şi de data asta se va întâmpla la fel. Este în dezbatere această reformă administrativă, deşi, aşa cum spunea şi domnul Grindeanu, e vorba mai degrabă de nişte măsuri de eficientizare, spunem noi, actului de guvernare local şi central. Din august este în discuţie şi cred că încă nu ne aflăm în faţa formei finale, chiar dacă într-o primă fază ea a intrat în circuitul de avizare. Urmează să avem şi astăzi discuţii, şi mâine discuţii”, a subliniat Neacșu.
Actualizare 13.55 Premierul a declarat că reducerile de personal din administrația locală vor fi făcute diferențiat, în funcție de populație și volumul de muncă, și nu „cu barda”.
Șeful Guvernului a susținut inclusiv varianta în care un funcționar poate lucra cu jumătate de normă în două comune alăturate și a cerut o legătură clară între sumele primite de la bugetul de stat și gradul de colectare a impozitelor locale.
Trebuie să existe o legătură între cotele defalcate care vin de la nivel guvernamental către bugete locale și gradul de încasare al impozitelor. Este anormal ca, după ce prin acest pachet se vor crea toate posibilitățile să vă îmbunătățiți gradul de încasare, să nu existe o legătură între banii transferați de la bugetul de stat și performanța unei administrații locale.
Șeful Executivului a insistat că măsurile privind personalul din primării nu vor fi aplicate uniform.
„Aceste reduceri nu sunt făcute cu barda. Țin cont de numărul de locuitori, de încărcarea de responsabilitate și de realitatea din multe localități mici, unde anumite posturi nu pot fi încărcate 100%”, a spus Ilie Bolojan.
Președintele ACoR, către Ilie Bolojan: „Folosiţi cuvântul pachet, n-ați făcut altceva decât să ne împachetaţi”
Actualizare 13.44 Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici, i-a transmis premierului Ilie Bolojan că de când ocupă această funcţie foloseşte cuvântul „pachet” şi a adăugat că acesta nu a făcut altceva decât să „împacheteze” populaţia.
Preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici, a făcut câteva referiri la discursul premierului.
V-aţi raportat de câteva ori la ceea ce este în Uniunea Europeană. Dar de ce nu aţi spus niciodată care este nivelul de salarizare în România? Care este nivelul salarizării celor proşti de la comune faţă de cei de la oraşe, care fac aceeaşi treabă? Aţi folosit, de când aţi devenit prim-ministru, cuvântul pachet. E furat din limbajul Comisiei Europene.
„La noi sunt proiecte, potrivit Constituţiei. Dar bănuiesc că l-aţi numit pachet pentru că nu aţi făcut nimic altceva decât să ne împachetaţi rând pe rând cu fiecare din acesta”, a afirmat Emil Drăghici, care a precizat că asociaţia are 81 de puncte pe o agendă, iar acestea vor fi transmise premierului. Mai multe detalii, dar și replica premierului, aici
Primar, către Grindeanu: „Nu vă plac măsurile, dar nu votarăţi împreună?”
Actualizare 12.44 Sorin Grindeanu a fost întrebat de un primar independent de ce critică măsurile adoptate de Guvern, PSD făcând parte din coaliţie şi votând aceste măsuri. „Nu vă plac măsurile, dar nu votarăţi împreună?”, a afirmat primarul. Sorin Grindeanu a reiterat ideea că PSD îşi doreşte ca banii colectaţi din taxe şi impozite să rămână la administraţiile locale pentru ca acestea să continue investiţiile.
Primarii l-au contrazis pe Ilie Bolojan
Actualizare 11.18 Când premierul Ilie Bolojan a spus că, în România, 80% din banii primăriilor vin de la bugetul de stat, mai mulți primari din sală au reacționat și au strigat: „Nu e adevărat!”.
Șeful Guvernului și-a continuat discursul și a subliniat că administrația locală trebuie să demonstreze că poate deveni mai eficientă în actuala formulă.
Plecând de la aceste date de necontestat, trebuie să vedem ce e de făcut în perioada următoare. Anul trecut și anul acesta sunt ani determinanți pentru administrația publică locală. Trebuie să dovedim cu toții că, în actualele structuri, putem fi mai performanți, mai eficienți sau, dacă nu reușim, se va ajunge, într-o formă, la o reformă a administrației, ceea ce va însemna reducerea numărului de comune. Ori lucrăm împreună, ori e o problemă de timp până vom ajunge acolo.
Știrea inițială – O grevă de avertisment de două ore este programată să se desfășoare, marți, în peste 1.500 de primării de comune din țară, în timp ce edilii vor participa la Adunarea Generală a Asociației Comunelor.
De altfel, Bolojan a afirmat, luni seară, că, dacă primăriile nu vor face dovada că pot funcționa în actuala organizare și cu personal redus și cheltuieli mai puține, a doua ipoteză este cea a unei reorganizări administrativ-teritoriale.
”Este doar o problemă de timp până când România nu mai poate suporta aceste transferuri și se va ajunge la o reorganizare administrativă”, spune șeful Guvernului, adăugând că acest lucru se va întâmpla când autoritățile vor fi ”cu spatele la zid”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
