Greva de avertisment declanșată în peste 1.500 de primării nu este un accident de parcurs, ci simptomul unei reforme administrative anunțate, dar neclar definite. Protestul a scos la suprafață tensiunile acumulate dintre Guvern și administrația locală, într-un moment de presiune bugetară maximă.
Sincronizarea nu a fost întâmplătoare. Mesajul transmis a fost unul politic: reforma nu poate fi făcută fără dialog și fără claritate.
Din perspectiva administrației locale, problema nu este ideea de reformă în sine, ci modul în care aceasta este comunicată și implementată. Primarii reclamă lipsa unui calendar clar, absența unor criterii precise și riscul ca măsurile să fie aplicate uniform, fără a ține cont de realitățile diferite din teritoriu.
Invitat în emisiunea Puterea Știrilor, Mircea Fechet a explicat însă că tensiunile sunt previzibile.
„Nu e ca și cum aflăm vreo noutate. Primarii spun același lucru pe care l-au spus dintotdeauna”, a declarat liberalul, subliniind că revendicările vin din nevoia reală de investiții locale.
De cealaltă parte, Guvernul insistă că actualul aparat administrativ este supradimensionat și costisitor. Reducerea cheltuielilor de funcționare este prezentată drept o condiție necesară pentru stabilitatea bugetară. Între aceste două poziții se află însă cetățeanul, pentru care reforma administrativă nu este un concept abstract, ci se traduce în servicii publice funcționale sau blocate.
Greva de avertisment nu a paralizat administrația, dar a arătat fragilitatea echilibrului dintre centru și teritoriu. Fără decizii clare și asumate politic, avertizează Fechet, reforma riscă să se transforme într-un factor de instabilitate, nu de modernizare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
