Șubrezirea fundamentelor pe care funcționează instituțiile anticorupție din România este o tactică frecvent întâlnită la cei care vor să își prezerve libertate și averile dobânfdite în mod cel puțin dubios.
De la contestarea rolului DNA și a activității derulte de instituție și până la modificarea legilor în așa fel în cât să evite zona de vârf a corupților din țară, clienții procurorilor DNA au încercat orice instrument care să îi pună într-o zonă de protecție.
Pe plan intern, lupta pare să fi eșuat ca urmare a protestelor declanșate de societatea civilă și a opoziției manifestate de președintele Iohannis, dar acest lucru nu i-a oprit pe contestatarii DNA să își extindă campania de lobby in exterior.
Vârf de lance pare să fie în acest moment Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, milionarul care a decedat în arest la începutul acestui an, după cum observă Dan Tăpălagă într-un editorial publicat pe hornews.ro.
Campaniile de defăimare nu mai vizează doar activitatea procurorilor anticorupție, ci întreg sistemul de judiciar din România, Der Spiegel și The Telegraph fiind deja rotițe în angrenajul de lobby pus în mișcare de moștenitorul imperiului creat de Adamescu.
Și alți oameni de afaceri cu conexiuni peste Atlantic sau în vestul Europei încearcă să convingă cancelarii occidentale că sunt victimele unui sistem abuziv care îi vânează în mod nemilos și nejustificat.
Printre beneficiarii interni ai acestei operațiuni de răstălmăcire a faptelor se numără Liviu Dragnea și Traian Băsescu, doi lideri politici care, în ciuda împunsăturilor de moment, își continuă asaltul asupra Laurei Codruța Kovesi și a instituției conduse de aceasta.
Întreaga operațiune pare să aibă ca scop opacizarea situației din justiție până într-acolo încât occidentalii să nu mai înțeleagă în final cine sunt băieții buni și care sunt vinovații de acte de corupție.
Până și Curtea Constituțională pare să fi ajuns un instrument subtil folosit de Dragnea pentru a controla sentințele definitive din perspectiva constituțională, iar judecătorii CCR ar putea fi atrași de rolul de ultimi verificatori ai tuturor hotărârilor judecătorești, remarcă Tăpălagă.
Problemele din curtea DNA nu sunt negate de editorialist, dar, în opinia sa, acestea sunt mărunte în raport cu numărul de condamnări definitive date în miile de dosare instrumentate de instituție.
O veste bună pentru cei care speră ca apele să rămână la un nivel clar pare să o reprezinte înlocuirea Victoriei Nuland cu Wess Mitchel, un bun cunoscător al problemelor politice din România, lucru care, cel puțin pentru moment, anulează riscul unei escaldări a campaniei de dezinformare în sfera publică și în mediile decizionale de la Washington.
