După sute de mii de e-mailuri trimise din România și întreaga lume, mii de apeluri telefonice, nenumărate mesaje pe rețelele de socializare și chiar după lansarea unui balon cu aer cald deasupra sediului principal din Italia cu mesajul “Renunță la blănuri!”, Grupul de modă Max Mara a anunțat oficial că va aborda o politică fără blănuri.
Într-o notă internă adresată personalului, Max Mara a declarat: „Compania nu vinde produse confecționate din blănuri, nici online, nici în vreunul dintre magazinele fizice, și nu există intenția de a introduce produse din blană în colecțiile viitoare ale brandurilor din grupul Max Mara”.
Anunțul a fost confirmat de o persoană din executivul Max Mara, care a adăugat: „Max Mara, inclusiv MMFG și filialele, a adoptat o politică fără blănuri și nu intenționează să introducă blănurile în nicio colecție viitoare pentru niciunul dintre brandurile MMFG”.
Acest anunț vine după ce Fur Free Alliance, o coaliție formată din peste 50 de organizații de protecție a animalelor din peste 35 de țări, inclusiv Humane Society International, a lansat o campanie globală în timpul Săptămânii Modei 2024 la New York, Londra, Milano și Paris, îndemnând gigantul italian al modei să adopte o politică fără blănuri. Campania a avut ca rezultat peste 27.000 emailuri trimise către Max Mara, 5.000 de apeluri telefonice și nenumărate mesaje pe canalele de social media care solicitau Max Mara să renunțe la blănuri.
Grupul Max Mara are peste 2500 de magazine în 105 țări și până acum a comercializat produse precum mănuși din blană de nurcă, manșete din blană de vulpe, brelocuri din blană de câine enot. Brandul se alătură marilor case de modă din lume care au renunțat deja la blănuri, inclusiv Dolce & Gabbana, Saint Laurent, Valentino, Prada, Gucci, Versace, Alexander McQueen, Balenciaga și Armani.
În timpul Săptămânei Modei de la Milano, în februarie 2024, Humane Society International / Europe și LAV au lansat un balon cu aer cald deasupra sediului Max Mara din Reggio Emilia, cu un mesaj prin care îndemnau compania să renunțe la blănuri.
Andreea Roseti, director de țară pentru Humane Society International/Europe în România, declară: “Este și în puterea noastră, a consumatorilor, să oprim suferința animalelor din fermele de blănuri, refuzând să mai cumpărăm produse din blănuri. Mai mult decât atât, românii pot cere decidenților să închidă fermele de blănuri din România, semnând petiția pentru interzicerea fermelor de blănuri aici.”
P.J. Smith, Directorul de Politici în Domeniul Modei la Humane Society International și Humane Society of the United States, spune: „Felicitări Max Mara pentru că s-a alăturat celorlalți creatori și comercianți de modă care au luat deja atitudine împotriva cruzimii din industria blănurilor. Activisti din întreaga lume au transmis un mesaj puternic către Max Mara, iar grupul a răspuns ascultându-i și confirmând că blănurile nu își au locul în modă. Este o victorie pentru animale care trebuie celebrată!
Joh Vinding, Președintele Fur Free Alliance, declară: „Fur Free Alliance aplaudă decizia Max Mara de a renunța la blană. Max Mara a fost unul dintre ultimele branduri de modă globale care încă mai comercializa produse și accesorii din blănuri, așa că ne bucurăm că s-au alăturat acum unui număr tot mai mare de companii care nu vor să aibă nimic de-a face cu cruzimea asupra animalelor asociată comerțului cu blănuri.”
În prezent, peste 1 500 de mărci și comercianți cu amănuntul s-au angajat să renunțe la blană prin aderarea la programul Fur Free Retailer.
Context despre blănuri
În România, nouă branduri românești de modă au intrat în programul Fur Free Retailer, angajându-se să realize colecții de modă fără folosirea blănurilor. Aceste branduri sunt Scapadona, Axente, Ioana Ciolacu, Muse um Concept, Octavia Chiru, REDU, KateriniMou, Hooldra.
Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri.
Fermele de blănuri au fost interzise în 21 de țări europene, dintre care 15 state membre ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia, Slovenia, și alte 6 țări europene: Bosnia și Herțegovina, Guernsey, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. Alte 2 țări (Elveția și Germania) au implementar reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii lor pentru blănuri, iar Danemarca, Suedia și Ungaria au interzis creșterea anumitor specii pentru blănuri. Fermele de nurci au fost interzise și în Columbia Britanică. Alte inițiative legislative sunt în dezbatere în Bulgaria, România și Suedia.
Israel a devenit prima țară care a interzis comerțul de blănuri în 2021. În Statele Unite ale Americii există interdicții asupra comerțului de blănuri în California și în alte 16 mari orașe. În Elveția au loc dezbateri politice privind interzicerea importului de blănuri.
În peste 480 de ferme din 13 țări din Europa și America de Nord au fost descoperite nurci infectate cu COVID-19. Milioane de nurci din ferme de blănuri din țări precum Danemarka și Țările de Jos au fost omorâte, din motive de sănătate publică. Focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1) au fost descoperite în 72 de ferme (una în Spania, 71 în Finlanda). Aproximativ 500.000 de animale (nurci, vulpi polare, cîini enot, vulpi roși, zibeline) au fost ucise din motive de sănătate publică.
De asemenea, există și în România o mișcare civică pentru închiderea celor câtrva mici ferme de animale de blană care încă mai funcționează în țara noastră. Susținătorii pot semna o petiție deschisă în acest sens, alăturându-se celor aproape 70.000 de români care deja au semnat-o. Detalii aici.
Există chiar și un proiect de lege în Parlament, votat de Senat, care a trecut de Comisia Juridică din Camera Deputaților, prin care se interzic fermele de animale de blană. Se așteaptă aprobarea lui în luna septembrie, ocazie cu care România va deveni a 21-a țară UE.
E de reținut că România are o industrie a blănurilor în declin precipitat, fără contribuții semnificative la buget. Raportările indică 11 așa-zise ferme de șinșile [încăperi minuscule, afaceri în pierdere, fără angajați] și 2 ferme de nurcă americană în județul Brașov [acționariat olandez, fără contribuții semnificative la bugetul de stat].
În aceste ferme s-au semnalat abuzuri contra animalelor, conform unei investigații care a fost făcută publică în septembrie 2022. Detalii aici.
Conform unui sondaj de opinie realizat de Novel Research în septembrie – octombrie 2023 la nivel național, 67,6% dintre românii de peste 18 ani susțin interzicerea fermelor de animale de blană în țara noastră. De asemenea, interzicerea fermelor de animale de blană se bucură de o susținere mai mare în rândul femeilor (72,5% dintre femei susțin interzicerea, în timp ce procentul bărbaților care susțin interzicerea este de 62,3%). Din punctul de vedere al educației subiecților, susținerea pentru interzicerea acestor ferme este ușor mai mare în rândul cetățenilor cu studii superioare (70,3%), în timp ce publicul cu educație medie susține această măsură în proporție de 66,8%.
Conform acestui sondaj de opinie, doar 11,9% dintre adulții din România poartă uneori diverse obiecte de vestimentație din blănuri naturale, în timp ce 30,4% dintre ei au purtat astfel de obiecte la un moment dat, dar acum nu mai poartă deloc. De asemenea, 55,4% dintre români declară că nu au purtat niciodată obiecte de vestimentație din blănuri naturale.
Întrebați care atribute / epitete descriu cel mai bine vestimentația din blană naturală, cei intervievați au răspuns, în ordine: 21,4% cred că hainele de blană naturală sunt o chestiune lipsită de etică sau crudă, 20% consideră că aceste haine sunt o chestiune învechită, 18% le consideră un lux, 12% nu oferă nicio evaluare, 11,8% consideră că sunt o chestiune de paradă, iar 11,3% consideră că sunt ceva la modă. Cele mai severe evaluări (epitetele „crud / lipsit de etică” și „învechit”) aparțin tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, peste 50% dintre ei alegând una dintre aceste două evaluări.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
