Skip to content
Politică

Guşă îi trage la răspundere pe tehnocraţi. Ameninţări externe nebănuite EXCLUSIV

psnews.ro

Consultantul politic Cozmin Guşă a oferit, joi, pentru PSnews.ro, o amplă declaraţie în care a acuzat atitudinea nonşalantă a guvernanţilor tehnocraţi faţă de politica externă a României.

În schimb, potrivit lui Guşă, Dacian Cioloş şi oamenii lui dau dovadă de „o nesimțită obsesie pentru imaginea personală”, în detrimentul agendei cetăţeanului şi a provocărilor de politică externă.

„Contextul actual al României este complicat și sigur că vinovatul curent, în principal, este guvernul tehnocrat și atitudinea sa. Pentru că, în condițiile în care sunt, practic, lăsați să guverneze de capul lor (fără intervenții politice minimale), e limpede că tot ceea ce se întâmplă și tot ceea ce nu se pregătește este din cauza lor. Pentru mine, în primul rând, guvernul tehnocrat este dezamăgitor din punct de vedere profesional: în loc să facă ceea ce-i recomandă numele (adică să prezinte proiecte consistente, în baza experienței profesionale, interconectate cu agenda cetățeanului, cu provocările de politică externă, pe care trebuie să le vadă în perspectivă), în loc să facă asta, observ o nesimțită obsesie pentru imaginea personală a tuturor (dar, sigur, aici, cu un capitol separat pentru Dacian Cioloș, pe care o să-l detaliez), respectiv niște jocuri subterane între ei sau între grupurile din Guvern care probabil că i-ar face invidioși și pe politruci, pentru că sunt atât de evidente aceste jocuri subterane pentru cunoscători, încât nici nu mai merită să fie descrise. Ele n-ajung la marele public, pentru că – într-un fel inexplicabil, dar, probabil, ușor explicabil prin greața mass mediei legată de clasa politică – acest guvern tehnocrat are parte de o imagine bună din partea presei, o imagine total nemeritată”, a explicat Cozmin Guşă.

În continnuare, analistul politic a demascat manevrele de culise ale tehnocraţilor, în special cele ale ministrului Economiei, Costin Borc.

„Despre ce să vorbim? Despre faptul că un viceprim-ministru (și o să-l nominalizez pe Costin Borc) cu realizări zero în mandatul său face ture pe la Cotroceni și pe la anumite instituții ale statului, să-i tragă de mânecă, să se autopropună prim-ministru din iarnă? Sau că, în weekendul trecut, un grup de 6 sau 7 miniștri unelteau cum să-l preseze mai bine pe Dacian Cioloș, ca să le respecte condiția lor de echipă constituită ad-hoc și multe alte exemple se pot da. Dar repet: ei beneficiază de mult prea multă gratitudine nemeritată din partea mass mediei”, s-a plâns Guşă.

În ceea ce îl priveşte pe premier, consultantul politic a reclamat faptul că fostul comisar european nu dă dovadă acum că ar cunoaşte priorităţile externe ale României.

„Și revenind la Dacian Cioloș: dezamăgirea mea este legată de el, pentru că, în loc de un om harnic și care să-și suflece mânecile, să lucreze în baza experienței și a vocației lui de ardelean simplu (absolvent de facultate agronomică), mi se pare că acționează ca un actor foarte sofisticat, care dorește să-și ascundă ambițiile personale de putere sau de mărire și îl atenționez că joacă într-un film prost, pentru că nu are succes. Este un actor negativ, dacă la asta se gândește. Adică nevoile României sunt altele; nu să-l perpetuăm pe Cioloș, ci, eventual, să perpetuăm niște măsuri foarte bune luate de Cioloș. Numai că, la capitolul «măsuri», Cioloș nu ne arată mai nimic în acest moment. Și este cu atât mai vinovat, cu cât are nu neapărat exercițiul administrației în România, cât exercițiul de 5-6 ani de comisar european, care l-ar fi pus în postura obligatorie să știe care sunt comandamentele urgente de politică externă”, a zis Cozmin Guşă.

Consultantul de strategie a insistat asupra lipsei de forţă a politicienilor autohtoni în faţa contextului internaţional tot mai complicat.

„Și, dacă am ajuns la acest punct, trebuie să spun că aici suntem total nepregătiți, prinși, ca de fiecare dată (cum se zice în limbaj popular), cu chiloții în vine și într-un moment în care piața internațională de geopolitică s-a activat brusc. Am văzut cât de subterane au fost discuțiile la G20 și cât de slabe concluziile publice, iar cu cât sunt mai slabe concluziile publice, cu atât trebuie să fiți siguri că au fost mai tensionate discuțiile bilaterale care au avut loc acolo.

Noi suntem nepregătiți, pentru că, la modul curent, acum, în România, se dezvoltă o luptă în interior între reprezentanți ai unor instituții ale statului, care, ușor-ușor, este perceptibilă și pentru public, luptă care vă dați seama că nu mobilizează aceste instituții ca să se pregătească de provocările de relaționare externă, ci să-și păstreze integritatea instituțională a lor, care este un gest egoist față de cetățeni.

Apoi: această luptă dintre oameni sau facțiuni dintre instituțiile statului este dublată de frica unor lideri ai acestor instituții ale statului, care unii sunt vinovați dovediți, alții sunt dovedibili, oricum. Și, când vorbesc de instituții ale statului, pot să adaug aici inclusiv partidele politice și liderii lor. Și atunci frica acestor oameni marchează, de asemenea, preeminența instinctului de conservare, și nu a înțelepciunii pentru a pregăti țara pentru ceva.

Și al treilea element foarte periculos care ne așază în acea poziție dizgrațioasă și periculoasă pe care o evocam la început este îndobitocirea accentuată a masei de votanți. Nimeni nu s-a mai preocupat să le spună oamenilor ce se întâmplă cu adevărat în administrația românească, în politica românească, în justiția românească; se ocupă cu tot felul de minciunele. Oamenii neinstruiți, nevrozați, care nu au timp, se uită la toate astea ca la un spectacol, fără să înțeleagă nimic și fără să fie pregătiți să voteze corespunzător.

Iar provocările care vin sunt, în principal, cele din vecinătatea apropiată și ofensiva autoritarismului de tip eurasiatic pe granița noastră de pe Prut, în special, dar nu numai pe Prut, ci și pe Dunăre avem asemenea presiuni și, când se vor reglementa treburile cu Ucraina în sensul dorit de Putin, atunci o să avem și granița nordică cu presiuni de tip autoritarist eurasiatic și ce să mai vorbim de Ungaria, care numai euratlantică nu poate să fie caracterizată astăzi. Suntem într-un cerc concentraționar care nu are legătură cu orientarea noastră pentru o democrație de tip liberal și pentru euratlantism”, a afirmat Cozmin Guşă.

Mergând pe aceeaşi idee, comentatorul politic a deplâns nepăsarea preşedintelui democrat Barack Obama pentru partenerii, dar a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar implica accederea la putere a republicanului Donald Trump.

„Și vă dați seama: noi, atât de nepregătiți fiind și cu acest cerc concentraționar care ne strânge în niște chingi teribile, nu vom reuși să rezistăm multă vreme. Iar, în condițiile în care lupta din Statele Unite este atât de acerbă și între persoane atât de diferite, bineînțeles că nu avem prea multe motive să fim atât de liniștiți. Eu nu l-aș vedea, însă, pe Donald Trump ca pe un câștigător sigur. Există foarte mult PR în acest moment. Un Donald Trump preşedinte al Statelor Unite înseamnă izolarea Americii (din multe puncte de vedere) şi acceptarea faptului că America nu mai este liderul de facto al lumii. Ea a scăzut, oricum, mult ca influenţă sub mandatele lui Obama, dar venirea unui preşedinte ca Donald Trump (total preocupat doar de ce se întâmplă în interiorul Americii şi, după părerea mea, nepregătit să discute despre restul lumii) va pune nu doar lumea într-o modificare aleatorie fără un lider clar, dar va pune şi Statele Unite într-o postură foarte, foarte delicată, pentru că, din punct de vedere economic, Statele Unite îşi hrănesc deficitele pe baza unor pieţe pe care le domină (mai ales în zona eurasiatică), dar şi pe baza unor importuri foarte ieftine, care le asigură un nivel de trai atât de ridicat. Deci, în afară de asta, lipsa de preocupare evidentă pe care o are Donald Trump pentru Europa şi lipsa de cunoştinţe în ceea ce înseamnă geopolitică europeană (ca să nu mai vorbesc de geopolitica frontierei, care se aplică României) ne poate face să fim îngrijoraţi.

Eu, totuşi, cred că genul ăsta de subiecte pe care le-am enumerat aici pe scurt vor fi standardul campaniei electorale care începe luna asta în Statele Unite şi foarte mulţi dintre cei care astăzi sunt nehotărâţi nu vor accepta (chiar din instinct de conservare) ca Statele Unite să meargă pe această linie, ci vor prefera (în ciuda revoltei lor împotriva establishmentului şi împotriva imperialismului de tip economic reprezentat de către corporaţiile multinaţionale), vor prefera drumul sigur – din punct de vedere al păstrării leadershipului şi al standardului – pe care îl oferă varianta Clinton. Dar ăsta e un lucru care pe noi ne va afecta doar de anul viitor. Deocamdată, suntem afectaţi de această lipsă de atenţie asupra zonei din perioada mandatului Obama, fiindcă dedicaţia noastră pentru parteneriatul cu Statele Unite este şi firească, şi sinceră, şi demonstrată.

Marea noastră problemă este că am avut lideri foarte slabi (începând cu Iliescu, Constantinescu şi Băsescu… mă rog: Iohannis este în timpul mandatului – mai are timp), ca să nu mai vorbesc de liderii politici, care nu au ştiut să negocieze nimic consistent pentru România şi pentru zonă, în condiţiile în care poziţia noastră geopolitică ne-ar fi permis să negociem inclusiv pentru zonă. Şi, când mă gândesc la zonă, vorbesc şi de Moldova, dar şi de Bulgaria şi, mai ales, de conexiunea bilaterală cu Turcia, unde am fi putut avea un rol important în anii trecuţi”, a declarat Guşă pentru PSnews.ro.

În ciuda întregului context sumbru, Cozmin Guşă a apreciat drept puţin probabilă varianta regionalizării, federalizării sau chiar dezmembrării României (din cauza presiunilor externe).

„Această posibilitate pe care am văzut-o evocată de către mai mulţi are o probabilitate mică astăzi, însă, în condiţiile în care Uniunea Europeană se va dezintegra şi doar atunci, această posibilitate poate să capete o probabilitate mai mare. Dar condiţia necesară – nu şi suficientă – pentru ca acest lucru să devină un pericol real (respectiv dezmembrarea României) este aceasta pe care am spus-o: dezmembrarea într-un mod haotic a Uniunii Europene – care este, deocamdată, doar un scenariu, un scenariu din care ar pierde toată lumea, dar orizontul de timp aici este variabil şi ţine mai ales de ofensiva economică din partea eurasiatică, pe axa Beijing-Moscova”, a încheiat Guşă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *