Guvernul României a confirmat că analizează oportunitatea depunerii unui apel împotriva deciziei Tribunalului din Bruxelles prin care țara noastră a fost obligată să plătească companiei farmaceutice Pfizer aproximativ 600 de milioane de euro pentru doze de vaccin anti‑COVID‑19 rămase neacceptate și neplătite.
Decizia judiciară și termenul de apel
Potrivit autorităților, statul român nu a primit încă oficial motivarea deciziei instanței, care în primă instanță a dispus că România trebuie să achite contravaloarea dozelor de vaccin rămase din contractele semnate în timpul pandemiei.
Guvernul are la dispoziție 30 de zile de la primirea notificării oficiale pentru a depune apelul împotriva hotărârii tribunalului.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că această etapă este parte din evaluarea legală și strategică a căii de atac, nu o ezitare de principiu: autoritățile verifică „în ce condiții și cu ce șanse” poate fi formulat un apel cu efect favorabil pentru România.
Evaluarea strategiei și negocierile cu Pfizer
Guvernul a precizat că decizia privind apelul va fi formalizată printr‑un memorandum guvernamental, urmând ca Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății să coordoneze analiza juridică și economică împreună cu echipa de avocați – inclusiv cu cei care lucrează în comun cu statul polonez, într‑un dosar conex.
Totodată, reprezentanții executivului au indicat că sunt posibile negocieri cu Pfizer pentru a vedea în ce măsură decizia judiciară poate fi aplicată în condiții cât mai favorabile pentru România.
Contextul deciziei și impactul asupra bugetului
Decizia tribunalului se referă la un contract încheiat în timpul pandemiei pentru achiziția de vaccinuri anti‑COVID, din care o parte considerabilă de doze a rămas neutilizată sau neacceptată, pe fondul scăderii cererii după perioada de urgență sanitară.
Pe lângă costul efectiv al dozelor, suma totală de plată include și TVA și alte elemente contractuale, iar autoritățile caută soluții pentru implementarea deciziei judiciare fără a afecta în mod disproporționat bugetul de stat, având în vedere că banii necesari nu sunt prevăzuți în prezent în bugetul Ministerului Sănătății sau al Finanțelor.
Reacții și dezbateri
Pe plan public și politic, dosarul a generat controverse și discuții privind responsabilitatea deciziilor de achiziție luate în perioada pandemiei, cu solicitări de transparență și chiar de acțiuni în instanță pentru recuperarea cheltuielilor suportate de stat din buget.
Până la clarificarea definitivă a situației, Guvernul transmite că analiza apelului și a modalităților de răspuns la decizia Bruxelles rămâne o prioritate, într‑un dosar cu implicații financiare semnificative pentru România.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
