Ilie Bolojan este primul lider politic care și-a asumat un proiect pentru guvernare după alegerile din acest an. Bolojan a preluat conducerea PNL imediat după alegerile prezidențiale și ar putea forma o majoritate parlamentară alături de PSD, USR și UDMR. Negocierile pentru guvernare sunt abia la început, însă liderul PNL se arată dispus să lupte pentru proiectele pe care le propune pentru România.
300 de parlamentari
Ideea fundamentală a guvernării Bolojan este aceea de a reduce cheltuielile inutile ale statului. Primul lucru de la care va porni va fi reducerea numărului de parlamentari la 300. Noul președinte PNL a avertizat că își va da demisia de la conducerea partidului dacă PNL nu va propune oficial reducerea numărului de parlamentari.
„Și PNL va propune în primele șase luni, prin grupurile parlamentare, reducerea numărului de parlamentari, conform referendumului, la 300. (…) Asta o să o facem, în primele şase luni o vom propune. Nu ştiu dacă va trece, dar dacă PNL nu propune această chestiune, eu îmi voi da demisia din funcţia de preşedinte al PNL”, a declarat Bolojan.
Reducerea numărului de parlamentari a fost de mai multe ori dezbătută, iar în 2009 Traian Băsescu a organizat și un referendum pentru această schimbare. Deși cetățenii au fost de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300, Parlamentul nu a aplicat niciodată votul românilor.
Marcel Ciolacu, liderul PSD, s-a arătat și el de acord cu această idee, dar a precizat că Parlamentul trebuie să rămână bicameral chiar și cu 300 de parlamentari.
„Nu am nicio problemă ca Parlamentul să fie de 300 de parlamentari, dar bicameral”, a spus Ciolacu, în septembrie.
De asemenea, din partea USR au fost de mai multe ori discuții favorabile acestei schimbări, iar Ilie Bolojan ar putea să-și vadă proiectul susținut de cele trei partide care pot forma majoritatea parlamentară.
Mai puține ministere, mai puțini secretari de stat
Ilie Bolojan a propus și reducerea cheltuielilor la nivel guvernamental. În ultimii ani, numărul de ministere și funcțiile de secretari de stat sau consilieri a crescut foarte mult, dar de acest lucru au beneficiat toate partidele aflate la guvernare. Va fi greu pentru Bolojan să își convingă propriul partid să renunțe la beneficiile locurilor de secretari de stat sau consilieri prin ministere. Numărul de secretari de stat ar urma să fie redus cu cel puțin 50%, potrivit proiectului propus de Bolojan.
„De asemenea, este nevoie să reducem cheltuielile cu demnitarii, în sensul în care să avem mai puțini demnitari, mai puțin miniștri, secretari de stat, șefi de agenții, cu toate structurile adiționale – consilieri, cabinete ș.a.m.d”, a declarat liderul PNL.
Ilie Bolojan este recunoscut în Oradea și Bihor pentru schimbările pe care le-a făcut în administrația locală, mai ales pentru a reduce numărul de angajați. Dar la nivel de guvern situația se poate complica deoarece va trebui să negocieze cu două sau trei partide și să convingă parlamentarii.
Un alt subiect sensibil la negocieri va fi reducerea subvențiilor pentru partide. Ilie Bolojan și-a asumat și acest lucru, precizând că ar trebui reduse subvențiile din perioada în care nu sunt campanii electorale.
„Și foarte corect și cinstit, partidele, între campanii, nu au nevoie de sume atât de mari. În anul electoral, când, știți și dumneavoastră că sunt cheltuieli, cred că este corect să beneficieze de niște subvenții, pentru a nu recurge la practici vechi, corupție, grupuri de interese ș.a.m.d. Dar trebuie să facem acest lucru. Sinecurile pe care le avem trebuie eliminate”, a explicat liberalul.
Ilie Bolojan vrea să înceapă reforma statului de la nivel central, de la guvernare, și apoi să coboare până la toate agențiile din subordinea Guvernului și până la administrația publică locală. Liberalul și-a exprimat și dorința de a trece la o descentralizare a puterii, pentru ca administrația publică locală să fie mai eficientă.
Ilie Bolojan și modelul Oradea-Bihor
Ilie Bolojan a fost primar la Oradea și s-a remarcat tocmai prin reducerea numărului de bugetari și implicit reducerea cheltuielilor. În 2020, a preluat conducerea Consiliului Județean Bihor și a făcut același lucru. Imediat cum a ajuns la conducerea CJ Bihor, Bolojan a concediat 86 de angajați și au mai rămas 88 în toată instituția.
„Oamenii care au fost dați afară erau din două categorii: oamenii care-și făceau treaba în condiții normale de muncă și o anumită clientelă politică. Pentru cei care-și făceau treaba și aveau și capacitatea intelectuală, nu aveau de muncă. Pe cale de consecință, reducerile de personal, poate nu erau perfecte, dar au dovedit că, rămânând jumătate din angajații Consiliului Județean, lucrăm la fel ca înainte. Ba dimpotrivă, facem mai multe lucruri. Înseamnă că a fost o decizie corectă, pentru că a trecut un an de zile și Consiliul Județean nu a intrat în colaps”, a declarat Bolojan.
De asemenea, liderul PNL a fost mereu interesat să atragă cât mai multe fonduri europene, chiar dacă a fost acuzat că a transformat Oradea într-un uriaș șantier. Reducerea cheltuielilor și atragerea fondurilor europene au fost principiile fundamentale pentru administrația Bolojan în Oradea și Bihor, iar în viitor pot deveni principii asumate la nivel național, mai ales că România va fi obligată de Comisia Europeană să-și reducă deficitul bugetar uriaș.
Partidele nu au ajuns, momentan, la un acord privind numele premierului, dar Ilie Bolojan nu va renunța la ideile sale de guvernare chiar dacă nu va obține funcția de premier.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
