Skip to content
Video

Guvernarea PSD – bombă cu ceas. Gelu Diaconu arată CIFRELE dezastrului EXCLUSIV

nineoclock.ro

Guvernarea PSD se dovedește o bombă cu ceas pentru economie. Fostul președinte al ANAF Gelu Ștefan Diaconu a scos în evidență CIFRELE dezastrului marți, la interviurile video PSnews.ro.

Finanțistul a început prin a scoate în evidență harababura creată de către actualul executiv în mintea contribuabilului.

„Contribuabilul cred că nu mai poate înțelege nimic. Chiar citeam intervenția domnului Biriș (Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor pe vremea lui Dacian Cioloș – n.r.) într-o publicație, spunând că în ultimii doi ani de zile actele fiscal-bugetare au fost amendate de vreo 250 de ori. Ce să mai înțeleagă contribuabilul dintr-o astfel de sarabandă a modificărilor legislative? Aceste modificări legislative îi afectează profund activitatea”, a punctat Diaconu.

TVA-ul defalcat (așa-numitul „split TVA”) a ocupat un loc de cinste printre țintele criticilor formulate de către Gelu Diaconu, fostul șef al Fiscului argumentând că această măsură va stigmatiza agenții economici care vor opta pentru ea.

„Ai o serie întreagă de necunoscute: să renegociezi salariile cu toți angajații, în așa fel încât să le acoperi contribuțiile transferate; nu știi care va fi impactul procentajului de 1% asupra cifrei de afaceri față de impozitul pe profit plătit anterior; nu știi care va fi consecința asupra activității tale de agent economic a eventualei aplicări a split TVA pentru societățile care au înregistrat întârzieri la plata TVA-ului. Imaginați-vă că o societate care înregistrează o întârziere obiectivă și temporară devine un proscris al circuitului economic! E un prim semnal al unei lipse de bonități pentru un furnizor: dacă l-ai văzut că trebuie să-i virezi în contul dedicat separat TVA-ul, deja ai un semn de întrebare dacă-l mai accepți în lanțul tău comercial. Va fi un întreg cortegiu de consecințe – și în definitiv pentru ce?” s-a întrebat ex-președintele ANAF.

Per ansamblu, Gelu Diaconu și-a exprimat regretul provocat de actualele modificări operate asupra Codului Fiscal adoptat în 2015.

„Să nu mai vorbim că reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%, cu precedentul reducerii impozitului pe dividende de la 16 la 5% practic înseamnă o abandonare de facto a cotei unice. Așa cum am scăzut-o, să ne așteptăm și la o eventuală creștere pentru anumite categorii de venituri. Deja am intrat într-o zonă extrem de periculoasă, atâta timp cât la unison se recunoscuse că precedentul Cod Fiscal (cel intrat în vigoare în 2015) ar fi fost suficient de generos pe de o parte cu reducerea poverii fiscale, pe de altă parte prin stimularea activității investiționale. În consecință, semne foarte proaste vom avea la nivelul fiecărui contribuabil. Care va fi consecința asupra echilibrului bugetar la nivel național – aceasta este o discuție mult mai complicată, iar semnele și în acest domeniu sunt extrem de proaste”, a arătat economistul.

 

Totuși, în ceea ce privește mutarea CAS și a CASS de la angajat la angajator, cel care a condus Agenția Națională de Administrare Fiscală între 2013 și 2016 s-a ferit să comenteze faptul că aceeași idee a mai apărut o dată în spațiul public: anul trecut, din partea lui Gabriel Biriș. Scandalul din acel moment a fost atât de mare, încât Biriș și-a dat demisia din minister.

În ceea ce privește pilonii de pensii, Gelu Diaconu a subliniat că autoritățile române ar trebui să ia exemplu de bune practici de la alte state.

„Mi-este greu să fac o astfel de apreciere (legată de Biriș – n.r.). Pot însă să îmi spun punctul meu de vedere: am avut întotdeauna și am mari rețineri asupra elementelor de maximă noutate în politica fiscală. De regulă, trebuie să mergi pe cărări bătătorite de către state care au o stabilitate fiscal-bugetară. Eu nu am cunoștință decât la nivelul statului Chile – acolo e o discuție complet separată, pentru că pensiile de stat au o pondere mult mai mică și au fost încurajate pilonul II și pilonul III prin excelență. Eu nu am cunoștință în Europa de o astfel de situație.

Un experiment în România care – OK – putem accepta că s-ar putea dovedi de succes. Eu îl privesc cu mare reținere, pentru că – atenție! – nimeni nu a venit cu o argumentație credibilă de ce este necesar acest transfer. Adversarii programului PSD spun că de fapt este un transfer de formă, menit să acopere promisiunea neonorată a creșterea salariilor bugetarilor cu 25%. Eu n-aș judeca chiar atât de simplist. Alții găsesc tot soiul de alte explicații. În fapt (și aici m-aș bucura să nu am dreptate), o astfel de măsură, coroborată cu declarațiile insistente că Legea pensiilor îi va separa pe cei care primesc într-adevăr pensii bazat pe nivelul contributivității de celelalte categorii care astăzi intră sub incidența Legii pensiilor… După părerea mea, cred că în fapt vom avea de a face cu un transfer al responsabilității pe umerii angajatului. Dacă din cei 2,25% care a rămas ca și contribuție asiguratorie plătită de angajator se va plăti o parte din contribuțiile pe care angajatorul este în imposibilitate să le plătească angajatului, diferența pe care acesta ar fi trebuit să o aibă ca și contribuție nominală la pensii cine o va plăti? Sau acea diferență se va reflecta imediat într-o diferențiere la nivelul pensiei?

Mai pe înțelesul celor care ne urmăresc: probabil că la funcție echivalentă, pentru muncă echivalentă, dar având angajatori diferiți (și în consecință o contribuție diferită – generată, spre exemplu, de o situație de insolvență a unui angajator), pensia să fie diferită. Este societatea românească pregătită pentru o astfel de consecință? De ce nu ni se spune o astfel de consecință verde-n față, și vorbim despre – spre exemplu – comunicatele sau declarațiile ministrului de Finanțe, menite să creeze o perdea de fum asupra adevăratelor intenții? Altfel, atât timp cât nu crește sarcina angajatorului, nu este afectat nici salariatul la nivelul salariilor, de ce era necesară o astfel de măsură? Nicăieri în lumea europeană civilizată o astfel de măsură nu există!” a încheiat Diaconu.

Puteți urmări secvențele în intervalele 4:46 – 13:55 și 17:53 – 22:22:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *