Guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns la final, după ce premierul a fost demis prin moțiune de cenzură. Ilie Bolojan înregistrează un număr de 281 de voturi împotrivă, mai mult decât aveau PSD și AUR în momentul în care au depus moțiunea. Liderul PNL egalează performanța lui Florin Cîțu din 2021, care a fost demis tot cu 281 de voturi împotrivă.
Ilie Bolojan este președintele PNL, însă riscă să fie exclus de la masa negocierilor după un vot atât de zdrobitor. La fel ca Ludovic Orban și Florin Cîțu, acum Bolojan va trebui să-și apere funcția în partid, pentru că o parte dintre liberali nu vor fi dispuși să iasă de la guvernare.
Guvernarea Bolojan a fost una marcată de măsuri de austeritate, care l-au pus pe premier într-o confruntare directă cu poporul. Câteva rezultate bune au căzut în umbră în fața numeroaselor probleme economice care s-au agravat.
Austeritatea lui Bolojan
Încă din momentul în care a devenit premier, Ilie Bolojan a arătat o pasiune pentru reducerea veniturilor cetățenilor și creșterea taxelor tot pentru cetățeni. Cele mai duri măsuri de austeritate pe care le-a luat au fost creșterea cotei TVA la 21%, reducerea salariilor bugetarilor, impunerea CASS-ului pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, creșterea accizelor pentru combustibili și băuturi alcoolice, reducerea burselor și multe alte măsuri care au vizat categorii defavorizate sau cu venituri mici.
Încă din prima lună, fostul premier a intrat în conflict cu numeroase categorii de cetățeni, atrăgând furia acestora. Chiar și mult promovata reformă a administrației publice centrale și locale s-a concentrat pe doi piloni: concedieri și tăierea salariilor. Fostul premierul nu a prezentat niciodată vreun studiu prin care să demonstreze că astfel de măsuri ar eficientiza administrația publică locală și centrală.
În momentul în care a mărit TVA la 21%, Bolojan a intrat în conflict chiar și cu președintele Nicușor Dan, care în campania electorală făcuse promisiunea că nu se va mări cota TVA.
„La instalarea acestui Guvern, domnul președinte ne-a solicitat, pe bună dreptate, să facem tot ceea ce este posibil pentru a nu crește TVA și pentru a ne concentra în principal pe reduceri de cheltuieli, pe optimizări de investiții. Și acestea se vor face, în așa fel încât să nu mai punem să spunem o povară suplimentară pe români”, declara Bolojan.
O altă măsură de austeritate care a afectat veniturile cetățenilor a fost creșterea impozitelor și taxelor pe locuințe. În toată țara, taxele aproape s-au dublat ori chiar triplat, în funcție de locuință și oraș.
„A trebuit să facem majorarea impozitelor pe proprietate. Aveam un angajament al României că-l vom aduce la uni nivel care să reflecte prețul de piață, iar aceste venituri, sunt venituri ale autorităților locale”, explica fostul premier.
Reducerea deficitului bugetar
Cu atât de multe măsuri care au crescut veniturile statului, deficitul bugetar în 2025 s-a redus la 7,65% din PIB. O reducere care a fost determinată de o presiune uriașă pe cetățenii cu venituri mici și medii. Datele din 2026 arată că veniturile statului, în primele trei luni, sunt cu 12,3% mai mari decât aceeași perioadă din 2025. Reducerea deficitului bugetar rămâne o victorie pentru guvernarea Bolojan, mai ales că în 2026 deficitul va continua să scadă și mai mult.
O altă victorie a guvernării Bolojan este și reforma pensiilor magistraților. Va crește atât vârsta de pensionare, treptat până la 65 de ani, dar va fi redus și procentul pe care magistrații îl primesc pentru pensie. Cuantumul pensiei va reprezenta doar 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni (indemnizații și sporuri contributive), cu un plafon de 70% din ultimul salariu net. Această măsură era foarte așteptată în societatea românească, iar fostul premier a atras multe aprecieri.
Stagflație și creșterea prețurilor
Măsurile de austeritate au afectat veniturile cetățenilor, iar asta a dus imediat la scăderea bruscă a consumului. Încă din octombrie 2025, consumul a început să scadă și nu dă încă semne că-și va reveni. Scăderile au fost unele semnificative, iar în ianuarie 2026 înregistra o scădere de aproape 10%.
România are în continuare mari probleme cu inflația. Dacă mulți se așteptau ca inflația să se reducă odată ce deficitul bugetar va scădea, datele din 2026 arată că inflația se menține în continuare aproape de 10% și economia românească se îndreaptă spre stagflație, adică o situație în care creșterea economică va fi zero sau cât mai aproape de zero și inflația se va menține mare sau foarte mare. Analiștii economici au declarat de mai multe ori, pentru PS News, că România s-ar afla deja în stagflație. Pe lângă o inflație foarte mare, prețurile au continuat să crească în fiecare lună, iar criza petrolului a amplificat această creștere.
Piața imobiliară este și ea în scădere, după ce vânzările s-au prăbușit cu 21% în primele 2 luni din acest an. Înmatriculările de mașini au scăzut și ele cu aproape 30%, iar Guvernul se împrumută tot mai greu, semn că băncile își pierd încrederea. Nici la capitolul investiții străine nu stăm foarte bine, pentru că vânzările Dacia au scăzut pe piața europeană, iar compania își mută tot mai mult producția în alte țări.
Sfidarea Parlamentului
Fostul premier prefera să-și asume răspunderea în Parlament pe pachetele de măsuri de austeritate. În iulie 2025, Guvernul și-a asumat răspunderea pe primul pachet de austeritate. În septembrie 2025, și-a asumat răspunderea pe 5 proiecte în aceeași ședință. În decembrie anul trecut, a făcut-o din nou pentru reforma pensiilor magistraților.
Chiar dacă Guvernul are acest instrument politic, în realitate a subminat puterea Parlamentului, cel care trebuie să controleze și să aprobe măsurile guvernării. Parlamentul este puterea legislativă și cel care ar trebui să facă legile, iar Guvernul trebuie să aplice legile adoptate de parlamentari. Numai că Ilie Bolojan și-a oferit atât puterea legislativă, cât și cea executivă de fiecare dată când și-a asumat răspunderea.
Întârzierea reformelor din PNRR
România a pierdut 7,5 miliarde de euro din PNRR, dar principala vină nu este a guvernării Bolojan. Multe proiecte care nu au fost terminate în ultimii 4 ani au pierdut banii. Totuși, Guvernul a întârziat multe dintre reformele care sunt incluse în PNRR și mai rămân doar 4 luni în care acestea trebuie implementate pentru a nu pierde miliardele de euro.
Ilie Bolojan a preluat guvernarea într-o perioadă dificilă și o încheie într-o perioadă și mai dificilă din punct de vedere economic. Victoriile sale împotriva deficitului bugetar și a pensiilor speciale au căzut în umbră de fiecare dată când a luat măsuri care au redus veniturile cetățenilor și au umflat taxele pentru populație. Fostul premier a refuzat de multe ori să ia în considerare faptul că nu poate exista creștere economică fără o creștere a veniturilor cetățenilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
