Guvernul Ciolacu la Bruxelles, între austeritatea Germaniei și problemele României

Ciolacu-von-der-Leyen
Sursa foto: Marcel Ciolacu / Facebook

Premierul Marcel Ciolacu își dorește ajutorul Comisiei Europene, chiar dacă el consideră că vizita la Bruxelles este „un dialog normal”. Actuala scenă politică din Uniunea Europeană nu-i dă speranțe premierului român, însă acesta se vede într-o situația dificilă și încearcă o mișcare riscantă.

Marcel Ciolacu a căutat să se apropie tot mai mult de Germania, iar în primele zile în funcția de premier a făcut o vizită la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz. În urma acelei întâlniri, Scholz a promis doar ajutor pentru aderarea României la Schengen, însă cei doi nu au abordat problemele economice ale României.

Germania cere austeritate

Germania, motorul economiei UE, este deja în recesiune și strânge cureaua pentru a reduce cheltuielile. Christian Lindner (din partidul liberalilor germani), ministrul finanțelor din Germania, a declarat în repetate rânduri care va fi strategia europeană: austeritatea. Ministrul german nu se lasă influențat nici măcar de Italia sau Franța în această privință și a cerut revenirea la pactul fiscal celebru pentru UE, și anume un deficit sub 3% din PIB la sfârșit de 2024. Pentru a redresa economia germană, ministrul Lindner a făcut reduceri bugetare de 31 de miliarde de euro, adică aproape 1% din PIB.

Germania cere, inclusiv prin vocea cancelarului Olaf Scholz, să se redreseze deficitul bugetar peste tot în UE sau cel puțin să nu mai crească. De mai bine de un an, Olaf Scholz vorbește despre oprirea datoriilor publice și redresarea deficitului, adică reducerea împrumuturilor.

„Nu dorim să împingem o țară spre austeritate, dar asta nu înseamnă că trebuie să neglijăm stabilitatea sau că nu trebuie limitată îndatorarea, creșterea necontrolată a datoriilor publice”, a declarat Scholz, în urmă cu câteva luni.

Christian Lindner și-ar dori ca statele membre UE să ia măsuri pentru a reduce aceste datorii, așa cum își propune Germania în următorii ani. Miniștrii din Franța și Italia au criticat noua strategie germană, avertizând că acesta este un drum spre recesiune și austeritate.

Marcel Ciolacu vrea un deficit mai mare

În timp ce Germania cere austeritate și reducerea cheltuielilor, Marcel Ciolacu merge în fața Comisiei Europene cu propunerea de a-i accepta un deficit bugetar mai mare decât 4,4%, cât și-a asumat în bugetul pe 2023. Liderul PSD ar vrea un deficit la 4,9% pentru acest an.

Marcel Ciolacu nu a fost invitat de Comisia Europeană pentru a discuta despre deficit sau vreun proiect comun, ci s-a auto-invitat pentru a cere ajutorul Comisiei. Pentru a ascunde faptul că își dorește ajutorul european, premierul a trecut la mesaje electorale cu nuanțe suverane.

„Premierul României şi miniştrii din Guvernul României nici nu îngenunchează, nici nu se ploconesc şi nici nu execută ordinele nimănui. Avem un dialog normal cu Comisia Europeană, care vizează închiderea anumitor jaloane din PNRR”, a declarat Ciolacu, despre vizita sa la Bruxelles.

Premierul României nu are alte soluții în acest moment decât să ceară ajutorul la Bruxelles. Deficitul bugetar este cea mai mare problemă economică, iar România ori îl reduce în acest an la 4,4% din PIB, ori în 2024 Comisia Europeană va lua măsuri împotriva țării noastre dacă nu ne oferă ajutorul. Rămâne de văzut câtă flexibilitate are Comisia în raport cu Germania și cât cântărește factorul Ucraina pentru economia românească.

De asemenea, Guvernul României nu respectă nici cerințele Germaniei privind datoria publică. Doar în perioada ianuarie-aprilie 2023, datoria publică a României a crescut cu 8,5 miliarde de euro. Împrumuturile sunt accesate la dobânzi de 8-9%, printre cele mai mari din UE, ceea ce crește și mai mult povara fiscală pentru statul român.

Promisiunile neîndeplinite

Marcel Boloș, ministrul finanțelor va merge și el la Bruxelles, alături de Adrian Câciu, ministrul proiectelor europene și Simona Bucura-Oprescu, ministra muncii. Vor fi nevoiți să justifice în fața Comisiei Europene de ce întârzie cu reformele și proiectele europene. Marcel Boloș trebuie să facă reforma fiscală, care presupune reducerea paradisului fiscal pentru microîntreprinderi, Simona Bucura-Oprescu va cere mai mult timp pentru reforma pensiilor speciale, iar Adrian Câciu trebuie să anunțe la ce proiecte, în valoare de 2 miliarde de euro, renunță România în PNRR.

Toate reformele întârziate vor fi o problemă în aceste discuții cu Comisia Europeană. Dacă România nu reușește să-și respecte promisiunile asumate în PNRR, atunci scade și încrederea în guvernul român. Comisia nu s-a arătat niciodată dispusă să accepte modificarea reformele, care au fost acceptate inclusiv la nivel de Consiliu UE.

Politica externă este întotdeauna o reflexie a politicii interne, iar momentan România are mari probleme economice pe care va trebui să le rezolve în 4 luni. Fără un ajutor din partea Comisiei, România va fi constrânsă la austeritate, așa cum se întâmplă în Germania. Guvernul Ciolacu nu își dorește să fie guvernul UE, după cum reiese din declarațiile premierului care anunță că „nu îngenunchează”, însă nu are alte soluții decât să ceară indulgența și ajutorul Comisiei, mai ales în privința deficitului bugetar.

Autor

  • Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: