Skip to content
Politică

Guvernul Cioloş, faţă-n faţă cu o moţiune de cenzură? O controversată OUG agită apele în Parlament EXCLUSIV

Guvernul condus de către prim-ministrul Dacian Cioloş riscă o moţiune de cenzură? O controversată ordonanţă de urgenţă (OUG) agită apele în Parlament.

Este vorba despre OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Această ordonanţă operează nu mai puţin de 132 de modificări şi completări în Codul de procedură penală şi 19 modificări în Codul penal.

Presa a scris că unele prevederi ale acestei OUG (al cărei text integral poate fi consultat AICI) intră în conflict cu Constituţia – mai precis, cu articolul 115, alineatul (6), care prevede că „ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică” (sublinierea ne aparţine).

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a motivat necesitatea ordonanţei prin faptul că aceasta „modifică dispoziții ale Codului de Procedură Penală declarate neconstituționale începând din 2014 și transpune și câteva directive europene care aveau termene de mult depășite”.

Pe de altă parte, judecătorul CSM Horaţius Dumbravă a criticat Guvernul, pe motiv că ar „uzurpa atribuţiile legislative ale Parlamentului”, dar a reclamat faptul că „Parlamentul a refuzat să-şi exercite rolul constituţional, nesocotind că drepturi fundamentale ale cetăţenilor sunt încălcate prin pasivitatea lui şi punând în pericol de funcţionare autorităţi constituţionale”.

În acest context, redacţia PSnews.ro i-a contactat, vineri, pe preşedinţii celor două comisii juridice parlamentare, pentru a obţine puncte de vedere privind ordonanţa de urgenţă.

Astfel, Bogdan Ciucă (preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor) ne-a declarat că, dacă există prevederi neconstituţionale, ele „vor fi sancţionate corespunzător”.

„Eu n-am citit ordonanţa (sunt la Galaţi), dar, dacă sunt date în acest domeniu fără respectarea prevederilor constituţionale, vor fi sancţionate corespunzător. Dar, ca principiu, cred că un asemenea domeniu, cum este cel al penalului (al codurilor, al legislaţiei fundamentale), ca strategie, este greşit să se adopte prin asumarea răspunderii sau prin ordonanţe, lucru deja dovedit: avem un cod care a fost asumat prin răspunderea Guvernului şi iată că deja sunt vreo 30 de decizii de neconstituţionalitate. O asemenea legislaţie, cum este cea legată de coduri (legislaţia fundamentală, legislaţia de bază, legile organice), trebuie dezbătută în Parlament, unde toate instituţiile interesate, unde parchetul, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, corpurile profesionale, organizaţiile non-guvernamentale pot să vină, să-şi spună punctele de vedere. În principiu, atunci când Guvernul dă o ordonanţă, acestea sunt lipsite de o astfel de posibilitate”, a afirmat deputatul ALDE.

Confruntat cu criticile la adresa Parlamentului, formulate de către judecătorul CSM Horaţius Dumbravă, Bogdan Ciucă a răspuns: „Este fals. În fiecare săptămână, pe ordinea de zi a Parlamentului şi a Comisiei juridice există cel puţin două sau trei (stabilite de comun acord cu Ministerul Justiţiei) proiecte care vizează Codul penal şi Codul de procedură penală, pentru punerea în acord din perspectivă constituţională”.

„Deci, practic, de câteva luni, în fiecare săptămână, şi comisia, şi plenul dezbat şi, rând pe rând, rezolvă aceste probleme. Aşadar, probabil că sunt alte raţiuni; nu le cunosc – de aceea, nici nu le critic, dar cred că era sănătos, era bine dacă era o dezbatere mai largă pe acest subiect. Dar fiecare Guvern are capacitatea de a da ordonanţe, evident cu respectarea condiţiilor constituţionale. N-am citit conţinutul ordonanţei, nu cunosc dacă sunt prevederi neconstituţionale sau nu, dacă abordează domenii despre care Constituţia interzice să fie abordate printr-un asemenea act normativ. De aceea, nu vreau să fac comentarii”, a continuat Ciucă.

Totuşi, până ca prevederile unei ordonanţe să fie sancţionate în Parlament, ele produc efecte. Ţinând cont de acest fapt, l-am întrebat pe preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor dacă, într-un astfel de context, pot apărea discuţii despre o moţiune de cenzură, prezenta OUG fiind doar una dintre măsurile controversate ale guvernului Cioloş.

„Eu nu cunosc – asta e o decizie pe care trebuie să o ia forţele politice, cu privire la o moţiune de cenzură. Dar m-aş da mai mare decât sunt dacă m-aş hazarda pe subiectul ăsta, pentru că eu, cel puţin, n-am asistat la nicio discuţie (nici măcar în partid) care să vizeze acest aspect. Poate şi din cauza faptului că de-abia a apărut ştirea. Nu cunosc asta – repet: partidele pot hotărî cu privire la moţiunea de cenzură. Eu vă spun aşa, din perspectivă procedurală: dacă textul este neconstituţional, el este sancţionat pe cale de consecinţă. Şi atunci, persoanele interesate – şi nu numai – pot să atace la Curtea Constituţională textul până acesta ajunge în Parlament, pentru a fi dezbătut”, a încheiat Ciucă.

Pe de altă parte, Cătălin Boboc (preşedintele Comisiei juridice din Senat) a exprimat un punct de vedere apropiat celui oferit de către ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

„Dacă ele (prevederile ordonanţei – n.r.) au legătură doar cu decizii ale Curţii Constituţionale, atunci putem spune că e o situaţie de urgenţă, pentru că, altfel, rămân texte neaplicate. De principiu, în domeniul drepturilor şi libertăţilor, nu se poate da ordonanţă de urgenţă. Asta ca regulă generală. Eu nu am văzut încă această ordonanţă, însă, în cazul în care sunt texte care vin să pună în acord legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale şi atât (şi nu vin şi reglementează alături de aceste decizii), atunci nu este o problemă, pentru că noi chiar suntem, în cazul ăsta, într-o situaţie de urgenţă, unele texte rămânând fără posibilitatea de a se aplica. Şi atunci, trebuie adusă legislaţia la zi, ca să spun aşa”, ne-a explicat senatorul PNL.

Solicitat să comenteze acuzaţiile de „pasivitate” lansate de către Horaţius Dumbravă la adresa Parlamentului, Cătălin Boboc a dat vina pe unii senatori din PSD şi din ALDE, care au înfiinţat Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Această comisie – susţine Boboc – nu a elaborat, până în prezent, niciun text de punere în acord a prevederilor celor două coduri cu decizii ale Curţii Constituţionale a României (CCR).

„Eu vă spun un singur lucru: Senatul a înfiinţat, acum jumătate de an sau chiar mai mult, o comisie specială pentru asta. Mai precis, partea din PSD din Senat: PSD cu ALDE şi cu toţi ai lor. Comisia, până astăzi, nu are niciun astfel de text elaborat. E o comisie de constituţionalitate, care a avut ca obiectiv, la momentul înfiinţării, exact asta: punerea în acord a legislaţiei cu tot ce ţine de decizii ale Curţii Constituţionale. Eu, unul, vă spun sincer: n-am văzut, până acum, nici măcar un text de la această comisie condusă de domnul Ovidiu Donţu, de la PSD. În rest, sigur: pot exista iniţiative individuale ale parlamentarilor, dar noi am înfiinţat comisia de la Senat cu scopul acesta: de a avea o activitate coordonată, în acord cu ministere, cu toată lumea, astfel încât să iasă o lege care să şi mişte repede lucrurile. Dar iată că, din păcate, n-a funcţionat”, a punctat Cătălin Boboc.

Chestionat în legătură cu oportunitatea unei moţiuni de cenzură, motivată de problemele constituţionale ale recentei OUG, senatorul PNL a replicat: „Da (ar putea fi luată în calcul – n.r.), dar, până la moţiune de cenzură, se pune problema unei contestări la Curtea Constituţională”.

„Moţiunea de cenzură este un act politic. Or, până la urmă, eu cred că noi cu toţii avem primul obiectiv, primul interes acela de a avea o lege funcţională şi constituţională. Moţiunea este un gest politic; contestaţia la Curtea Constituţională este un act – dacă vreţi – administrativ, mai degrabă. Nu sunt din aceeaşi sferă. Dar, strict pe text, asta e soluţia: contestare la Curte. O moţiune care – să spunem – ar duce la picarea Guvernului n-ar atrage automat anularea ordonanţei. Or, noi avem ca obiectiv înlăturarea unor erori din ordonanţă. Nu moţiunea e calea legală care să ne aducă şi rezultate. Aia e un gest politic – e altceva”, a încheiat preşedintele Comisiei juridice din Senat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *