Cabinetul condus de Florin Cîțu a primit ieri votul de învestitură în Parlament și astfel greu abia începe. Prima mare prioritate a noului guvern va fi legată de bugetul pe anul 2021.
Problemele bugetare
La sfârșitul anului 2020, România va avea un deficit bugetar uriaş, undeva în jurul cifre de 10%. Datoria publică a crescut și ea de la 34% la 45%, iar randamentul la care se împrumuta România este unul dintre cele mai mari din Europa. Anul 2020 ar fi impus în mod normal restructurări bugetare masive pentru că epidemia de Covid-19 a afectat oricum economia țării. Temându-se de consecințele politice ale unor restructurări masive, guvernanții au ales să meargă așa în continuare, adâncind de fapt gaura din economie. Asigurările date de Florin Cîțu, pe atunci ministru al Finanțelor se loveau adesea cap în cap cu estimările economiștilor. Guvernanții nu vor putea să se ascundă însă la nesfârșit pentru că mai devreme sau mai târziu, cu toții vom resimți efectele unei economii naționale aflate în derivă. Așadar primul și cel mai important test al noului cabinet ține de stabilirea bugetului pe 2021. Unde și în ce fel se vor face cheltuielile? Cine va primi mai mulți bani? Cine va primi mai puțin? De unde tăiem și unde adăugăm? Acestea sunt întrebări fundamentale la care noii guvernanți vor trebui să răspundă.
S-a trâmbițat în permanență chestiunea celor 79,9 miliarde de la Uniunea Europeană. Nu poți visa însă în permanență la banii europeni, pentru că aceștia au un scop precis – acoperă investiții în anumite sectoare pentru că scopul comun de fapt îl reprezintă dezvoltarea și depășirea efectelor economice negative produse de pandemia de Covid-19. Fondul european este în realitate destul de mic și reprezintă de fapt contribuția tuturor statelor membre. Felul în care gestionezi economia națională ține de tine, în calitate de guvernant. Uniunea Europeană nu împarte bani pentru acoperirea deficitului bugetar al României. Asta e treaba celor aflați la guvernare.
Există și semnale proaste în programul de guvernare. De pildă se stipulează că: „Pe termen mediu, datoria publică să nu depăşească pragul de 60% din PIB (indicator de convergenţă nominală pentru trecerea la euro)”. Asta înseamnă de fapt că guvernanții se așteaptă ca datoria publică să crească până spre pragul de 60%. În paranteză fie spus, chiar dacă acesta este într-adevăr indicator de convergență nominală pentru trecerea la euro, nici un stat care a trecut în zona euro nu s-a apropiat de o datorie publică de 60%. Paranteza ține mai degrabă loc de liniștire. Nu trebuie să fii economist însă ca să înțelegi că nu este în regulă să ai o datorie publică de 60% din PIB.
Creditorii vor fi cu ochii pe evoluția economică din țară. Singurul criteriu de care se ține cont atunci când se acordă împrumuturi este capacitatea statului de a returna banii. Să ne amintim că în 2010 deficitul bugetar era de “doar” 5,7%, moment în care creditorii nu au mai vrut să ofere credite țării. La un deficit bugetar preconizat în jurul cifrei de 10 procente, care credeți că va fi reacția creditorilor?
Avem un guvern suplu. S-a renunțat la câteva ministere, iar altele au fost comasate. Avem nevoie și de reducerea cheltuielilor bugetare, iar asta poate să însemne restructurări. Ceea ce trebuia să facă guvernul Orban, dar s-a temut, din rațiuni electorale, trebuie să facă acum guvernul Cîțu. De structura bugetului pe 2021 vor depinde așadar multe lucruri.
