Skip to content
Economie

Guvernul începe să strângă cureaua bugetarilor. Adevăratul motiv din spatele discuției privind sporurile din sectorul public

Inquam Photos/Octav Ganea

Sunt semne tot mai clare că anul 2021 va fi unul dificil pentru bugetari. Mai întâi salariile bugetarilor și pensiile au fost înghețate la nivelul lunii decembrie 2020, iar mai apoi premierul Cîțu a venit cu o altă veste proastă: sporurile acordate în sectorul public s-ar putea să fie și ele în pericol.

Gaura din buget nu mai poate fi fentată

Raluca Turcan, ministrul Muncii a încercat să justifice, spunând că „există cumul chiar de 6-7 ajutoare de la stat” şi acest lucru nu mai poate continua aşa. Întrebarea e, de ce nu s-a făcut nimic până acum în această privință, dacă se știa despre lucrul acesta? În realitate problema este mult mai amplă. Luni de zile, autoritățile au încercat să dea garanții, în frunte cu Florin Cîțu, la vremea respectivă ministru al Finanțelor, că țara își permite să plătească toți cei peste 1.000.000 de bugetari. Asta în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea economiștilor.

La începutul pandemiei, Uniunea Europeană a decis să elimine pragul de deficit bugetar de 3% pe care trebuiau să îl atingă statele membre. Rezultatul? Deficitul bugetar al României a sărit în aer, ajungând probabil spre 10%. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a lansat un avertisment fără precedent la adresa României, spunând răspicat că datoria publică a României poate să ajungă la 100% din Produsul Intern Brut în 2027, dacă guvernul nu ia măsuri de corecție în acest sens. Acum s-a ajuns practic în punctul în care gaura din buget nu mai poate fi fentată la nesfârșit, iar autoritățile sunt obligate să strângă cureaua pentru a evita un colaps economic.

Populismul măsurilor economice         

Situația de față putea totuși să fie evitată la timp, dacă guvernanții nu ar fi urmărit strict câștiguri electorale. În condițiile pandemiei, mulți angajați din sectorul privat și-au pierdut locurile de muncă sau au intrat în șomaj tehnic. Nu același lucru s-a petrecut însă și în sectorul public. Aproape toate veniturile bugetului în 2020 s-au dus pe pensii şi salarii bugetare, totul pentru a menține un vast aparat birocratic a cărui eficiență este îndoielnică. Exceptând profesorii, medicii și alte categorii de salariați, există în continuare o serie de angajați din sectorul public care au rămas cu locurile de muncă intacte în ciuda epidemiei și a sacrificiilor din sectorul privat și în ciuda faptului că activitățile acestora nu erau neapărat esențiale în contextul pandemiei. Ministerele de pildă puteau fi cumulate, așa cum s-a întâmplat anul acesta, după alegeri într-o oarecare măsură, mai ales că pandemia necesita redirecționarea resurselor către sectoare-cheie, precum cel medical. Cu alte cuvinte, plăcinta nu era suficient de mare pentru a o împărți cu toți.

Totuși, guvernul nu a schițat nici un gest în privința sectorului public. Nu s-a luat în calcul nici măcar eliminarea unor sporuri, așa cum se discută acum. De ce? În principal din rațiuni electorale. Guvernul dorea să nu alieneze marea masă electorală reprezentată de bugetari. Voturile lor erau esențiale pentru a rămâne la putere, iar orice decizie care i-ar fi vizat pe bugetari s-ar fi putut transforma într-un vot pentru opoziție. Guvernul a finanțat acest imens aparat bugetar pentru câștiguri electorale.

Problema e că nu poți susține la infinit această imensă mașinărie bugetară. Banii se termină, mai ales când trebuie să gestionezi și o epidemie cum e cea de coronavirus. Anul 2021 va fi probabil anul în care bugetarii vor începe să strângă cureaua și din păcate lucrul acesta se va face în mare grabă, ceea ce înseamnă că vor exista și “victime colaterale” în marea masă a bugetarilor din țară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *