Guvernul a adoptat rectificarea bugetară pentru această criză economică și se concentrează pe două elemente: continuarea unor proiecte care sunt deja avansate și acoperirea cheltuielilor statului până la final de 2025. Rectificarea bugetară era necesară pentru că bugetul din 2025 a fost construit pe o creștere a PIB-ului de 2,5%, însă situația economică a țării arată că România abia dacă va ajunge la 0,6% la final de an.
Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, a declarat că această rectificare este un semnal și pentru investitorii și creditorii României, deoarece arată direcțiile în care se îndreaptă țara.
„Rectificarea bugetară adoptată în această seară de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli și a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli și venituri să fie proiectate cât mai realist posibil, pentru că avem nevoie ca, prin mesajul pe care îl transmitem o dată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât și piețelor și investitorilor, că revenim într-o zonă de seriozitate și de disciplină financiară și schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar și așteptat”, a precizat Nazare.
Investițiile, o prioritate, însă nu toate
Guvernul a făcut o evaluare a proiectelor cu fonduri europene nerambursabile și a celor finanțate din Programul „Anghel Saligny” și a decis că vor continua doar cele care au un grad de realizare avansat. Pentru a continua lucrările la aceste proiecte, Guvernul a fost nevoit să mărească bugetele.
La rectificarea bugetară, Ministrul Finanțelor a primit 20 de miliarde de lei în plus, iar 12 miliarde de lei se vor duce pe plata dobânzilor pentru împrumuturile accesate. Alte 5 miliarde de lei reprezintă granturi pe care Ministerul Finanțelor le va plăti pentru anumite proiecte din PNRR.
În total, Guvernul pune la dispoziție 8 miliarde de lei în plus pentru proiectele din PNRR care se împart astfel: 5,3 miliarde pentru proiectele realizate prin împrumuturi și 2,7 miliarde pentru proiectele realizate din datoria comună a Uniunii. Banii vor fi folosiți de mai multe ministere: Finanțelor, Dezvoltării, Mediului și altele.
În același timp, Guvernul taie 3,2 miliarde de lei de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru proiectele întârziate. Ministerul Sănătății pierde și el 2,6 miliarde de lei pentru proiecte întârziate. Ambele ministere aveau proiecte cu finanțare din fonduri europene și PNRR. Ministerul Transporturilor pierde și el 1,8 miliarde de lei și va trebui să renunțe la unele proiecte cu finanțare din fonduri europene sau PNRR.
Astfel, ceea ce Guvernul taie de la proiectele întârziate, oferă către proiectele mai avansate. În acest caz, România nu pierde toate fondurile europene și se concentrează pe cele care pot ajunge la final. Cert este că țara noastră nu va atrage toți banii din PNRR, odată ce a renunțat la anumite proiecte.
Supraviețuirea statului până la final de an
Guvernul ar fi trebuit să reducă cheltuielile, dar e pus în situația de a găsi resurse pentru a reuși să supraviețuiască până la final de an și să evite alte probleme economice. Cheltuielile de personal cresc cu 696 de milioane de lei și aici premierul Ilie Bolojan nu a avut de ales, pentru că instituțiile sunt obligate să plătească drepturile salariale, dacă nu vor să ajungă în imposibilitatea de plată.
Guvernul dă în plus 532 de milioane de lei pentru cheltuieli cu subvențiile. Diferite companii de stat sunt dependente de acești bani pentru a putea funcționa. Cheltuielile cu bunuri și servicii vor fi mărite cu 321 de milioane de lei.
Coaliția de guvernare a dat 5,5 miliarde de lei către Ministerul Muncii pentru sistemele sociale: 2,5 miliarde vor merge către asistența socială și 3,7 miliarde pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, adică pentru pensii. Cu această decizie, Guvernul le transmite românilor că statul nu va ajunge în imposibilitate de plată.
De asemene, bugetul asigurărilor sociale de sănătate primește și el 4 miliarde de lei în plus la venituri și 3,4 miliarde de lei pentru cheltuielile cu credite de angajament și credite bugetare. Chiar dacă Ministerul Sănătății pierde banii pentru investiții, bugetul pentru asigurările de stat este mărit, însă rămâne de văzut dacă va fi suficient.
Guvernul va aloca mai mulți bani și pentru sistemul de învățământ: 75 de milioane de lei în plus pentru transportul gratuit al elevilor, 15 milioane de lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, 88 de milioane de lei pentru programul de hrană în școli. Acești bani vor fi cheltuiți până la final de 2025.
Pericolul de a pierde fondurile europene
Bugetul este unul de criză, care trebuie să țină instituțiile statului pe linia de plutire măcar câteva luni. Însă obiectivele Guvernului pentru anul 2026 sunt unele foarte ambițioase, în condițiile în care România nu și-a respectat niciun angajament în 2025.
Guvernul estimează că deficitul bugetar va scădea la 6% anul viitor, deși la final de 2025 ar putea fi aproape 9%. Premierul Bolojan a convins Comisia Europeană să nu ne blocheze fondurile europene, chiar dacă nu a redus deficitul bugetar, iar în 2026 ar trebui să-l coboare la 6%, ceea ce va presupune un efort imens.
Totuși, pe 10 octombrie, Guvernul se va prezenta în fața Consiliului de Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) și va trebui să convingă statele membre UE că România ia măsuri pentru deficitul bugetar. Dacă Consiliul ECOFIN nu va fi convins de măsurile adoptate, atunci ar putea suspenda fondurile europene ale României sau va amâna decizia pentru 2026. Ministrul Nazare nu exclude complet acest pericol, dar este optimist că România nu va ajunge în această situație.
„În zilele următoare vom intra din nou în discuție cu Comisia Europeană pentru a vedea exact care sunt chestiunile de reglat înaintea Consiliului ECOFIN din 10 octombrie. Nu cred că mai poate fi vorba, în contextul actual, după adoptarea pachetului unu și după tot ce am prevăzut deja în pachetul doi, și măsurile luate, de o activare a clauzei respective privind fondurile europene. Ea rămâne în continuare, bineînțeles, în discuție, pentru că există deja scrisoarea transmisă către Parlamentul European”, a declarat Nazare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
