Skip to content
Politică

Guvernul lasă 2.000 de persoane cu dizabilități fără loc de muncă EXCLUSIV

cariereonline.ro

Circa 2000 de persoane cu dizabilităţi, greu angajabile, din unităţile protejate (entităţi private în care minimum 30% dintre angajaţi sunt de persoane cu dizabilităţi) îşi vor pierde locul de muncă. Acest lucru se va întâmpla din cauza Guvernului României, care intenţionează modificarea articolului 78 al Legii 448/2006, în sensul renunţării la singura facilitate pe care o au unităţile protejate autorizate, angajatorii acestor persoane.

Ce pretext invocă Guvernul?

Motivul declarat oficial e de a reglementa mai bine acest domeniu al angajării persoanelor cu dizabilităţi.

În fapt, e vorba de faptul că angajatorii care nu au 4% persoane cu dizabilităţi ar trebui să cotizeze la buget, în baza acestei legi, circa 250 de milioane de euro anual, 200 milioane de euro fiind utilizaţi însă pentru comenzi de produse şi servicii de la unităţile protejate şi doar 50 milioane de euro intrând în buget. Intenţia executivului este chiar de dublare a obligaţiei angajatorului, iar în condiţiile în care facilitatea ar dispărea, atunci anual, la buget ar intra circa 500 milioane de euro. Pentru un buget gol, suma aceasta este foarte importantă, iar preţul l-ar plăti persoanele cu dizabilităţi care ar rămâne şomere.

Cum funcționează unitățile protejate?

Menţionăm că în România, Legea 448/2006 se doreşte un cadrul de susţinere a încadrării în munca a persoanelor cu dizabilităţi şi prevede ca angajatorii cu peste 50 de angajaţi să aibă 4% dintre aceştia persoane cu dizabilităţi. Din păcate, majoritatea angajatorilor nu pot să îndeplinească această cerinţă şi atunci au alternativă de a plăti o taxă lunară la buget, egală cu jumătate din salariul minim brut ori numărul de persoane cu dizabilităţi neîncadrate.

O altă opţiune, care este singura facilitate pentru unităţile protejate autorizate, este ca în locul platii taxei la buget, firma care ar avea această obligaţie să facă comenzi de produse şi servicii de la o unitate protejată autorizată. În felul acesta este susţinută indirect plata pentru angajaţii cu dizabilităţi ai acestor unităţi protejate deoarece li se dă de muncă. Intenţia de modificare a legii este dispariţia acestei ultime opţiuni.

Persoanele cu dizabilități își cer dreptul la muncă

Reprezentanţii unităţilor protejate autorizate au înaintat deja Guvernului un set de propuneri astfel încât locurile de muncă ale persoanelor cu dizabilităţi greu angajabile să fie protejate în continuare. Se cere astfel să rămână opţiunea achiziţiei de produse şi servicii de la unităţile protejate autorizate ale ONG-urilor care sunt furnizori de servicii sociale şi au licenţe de servicii în domeniu, deoarece acestea asigura cadrul profesionist de integrare în munca a persoanei cu dizabilităţi.

Printre cei care şi-ar păstra locurile de muncă sunt 320 de angajaţi persoane cu dizabilităţi severe, inclusiv autism, sindrom Down, HIV/SIDA, unii provenind din case de copii. Reprezentanţii acestor unităţi protejate sunt de acord inclusiv cu creşterea procentului de angajare pe UPA de la 30% la 50% şi norma de muncă tot 50% din timpul de lucru, deoarece în mod real scopul lor este să ofere cât mai multor oameni cu dizabilităţi șansa la un loc de muncă şi la o viaţă normală.

Nu vrem să fie neglijat faptul că facilitatea fiscală pe care o au aceste entităţi permite şi reinvestirea unor sume importante în asistenta socială profesionistă pentru circa 3500 copii, tineri, vârstnici din grupuri defavorizate, ce primesc servicii sociale în cele 72 servicii licenţiate de Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.

Reprezentanţii unităţilor protejate autorizate care semnează acest comunicat oferă Guvernului variante pentru a mări angajabilitatea persoanelor cu dizabilităţi GREU ANGAJABILE, pentru care altfel statul nu are nici o soluţie, şi derulare de programe sociale pentru alte persoane cu dizabilităţi sau din grupuri vulnerabile în complementaritatea serviciilor sociale şi de ocupare publice.

În concluzie

Dacă ideea că sunt sacrificate persoanele cu dizabilităţi pentru acoperirea deficitului din bugetul este o simplă speculaţie, cei care atrag un semnal de alarmă, mai precis FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Federația Dizabnet – Rețeaua Prestatorilor de Servicii pentru Persoane cu Dizabilități, RISE- Rețeaua română a intreprinderilor sociale de inserție prin activitate economică, ONPHR- Federația Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România, Consiliul Național al Dizabilității din România, Asociația Nevazătorilor din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Asociația Distroficilor Muscular din România, Asociația de sprijin a copiilor handicapați fizic România, Filiala Argeș- aşteaptă ca Guvernul să-şi însuşească propunerile venite din partea corpului de specialişti în angajare protejată care lucrează în aceste unităţi protejate autorizate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *