Guvernul anunță în cel mai recent document aprobat că „fenomenul de arșiță în România se va intensifica continuu în perioada 2021–2050, contribuind la amplificarea stresului termic agroclimatic prin încălzire excesivă, în raport cu pragul termic critic de 32°C”, estimează autorii „Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024—2030, cu perspectiva anului 2050”.
Cele mai mari valori anticipate sunt pentru zona sudică a țării, începând cu scenariul RCP 4.5, până la RCP 8.5. Dacă durata pentru scenariul RCP 4.5 este de 12-15 zile de arșiță, scenariul RCP 8.5 este similar ca durată, dar se poate extinde până în estul țării.
RCP reprezintă un sistem de referință folosit în studiile climatice pentru a prezice schimbările viitoare. Evoluțiile climatice sunt influențate de gazele cu efect de serp (GES).
Scenariul RCP4.5 este considerat un scenariu de stabilizare a acestor emisii, ceea ce presupune că măsurile de atenuare a acestor emisii vor fi suficiente. Acesta presupune o creștere moderată a emisiilor de gaze cu efect de seră în deceniile următoare, urmată de o reducere semnificativă a acestora pe parcursul secolului, datorită adoptării tehnologiilor de energie curată și a politicii eficiente de mediu, potrivit Profit.ro.
Scenariul RCP 8.5 este un scenariu de emisii ridicate, uneori descris ca un scenariu „business as usual”, presupunând că nu se vor face schimbări majore în politica de emisii, ceea ce duce la o creștere continuă a emisiilor de gaze cu efect de seră pe parcursul secolului 21.
Efectele arșiței asupra agriculturii
Arșița (seceta atmosferică) este un fenomen deja obișnuit în anumite regiuni ale țării:
„Analiza decenală a fenomenului de arșiță evidențiază, în intervalul 2011–2020, o tendință crescătoare a intensității arșiței, mai ales în sudul, sud-estul și vestul țării. La nivelul perioadei 1981–2010, intensitatea arșiței a fost accentuată, în special în sudul, sud-vestul și sud-estul țării. Pe diferite perioade de referință (1961–1990, 1971–2000, 1981–2010), se evidențiază faptul că valorile maxime de arșiță s-au înregistrat în regiunile Oltenia și Muntenia, iar cele minime în zona depresionară din Transilvania-Maramureș”.
Perioadele critice de dezvoltare ale plantelor față de temperatură sunt variabile în funcție de specie (termofile, mezofile) și fazele fenologice (germinare, încolțire, răsărire, înfrunzire etc.). Parametrii agrometeorologici de risc termic (fenomenul de „arșiță”, asprimea iernii, indicele de împrimăvărare), precum și cei de stres hidric (fenomenul de secetă pedologică, cantitățile de precipitații pe diferite intervale specifice) au un impact puternic asupra culturilor agricole din România. Impactul fenomenului de arșiță (temperaturi maxime > 32°C) afectează cerealierele de toamnă, (orz și grâu de toamnă), îndeosebi în perioada care corespunde fenologic cu fazele de înspicare-înflorire-formarea și umplerea boabelor (în mai și iunie). La porumb, efectele temperaturilor maxime extreme (arșița) prezintă un risc climatic în special în lunile iulie și august (Mateescu et al., 1999).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News