Skip to content
Politică

Haos: Registrul Matricol Unic, lăsat de izbeliște. Un fost ministru arată vinovatul EXCLUSIV

linkedin.com

Este haos în mediul universitar: Registrul Matricol Unic (RMU), care ar fi trebuit să pună ordine în lumea universităților, a fost lăsat de izbeliște încă din anul 2015.

Redacția PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează un demers gândit să facă lumină în statisticile legate de universități, facultăți, studenți, masteranzi etc., dar pe undeva s-a împotmolit. Mai precis, vă arătăm unde este „buba” și ce spune Adrian Curaj, fost ministru al Educației în guvernul Dacian Cioloș; în prezent, directorul general al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).

Această entitate cu acronim greu de reținut (Adrian Curaj ne-a recomandat să-i spunem, mai simplu, „Agenția Executivă”), aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale și a Ministerului Cercetării și Inovării, a primit sarcina de a pune în practică Registrul Matricol Unic (RMU).

Până să vă arătăm ce a declarat fostul ministru tehnocrat pentru PSnews.ro, trebuie să explicăm odiseea instituțională din spatele RMU.

[Notă pentru cititori: cine cunoaște detaliile tehnice legate de RMU poate sări peste următoarele trei intertitluri.]

O platformă cu promisiuni care sună frumos

Pentru început, trebuie să vă spunem ce este acela Registrul Educațional Integrat (REI). Astfel, potrivit definiției de pe propriul site, REI „este o platformă care oferă acces la parcursul educațional și profesional al unei persoane, prin interconectarea sistemelor de gestiune din sectorul educațional – învățământul preuniversitar, învățământul universitar și formarea continuă – printr-o soluție de tip cloud”. De asemenea, REI „permite generarea de rapoarte și indicatori statistici care să răspundă cerințelor de benchmarking de la nivel național și internațional”.

Totodată, Registrul Educațional Integrat „integrează și un un modul de actualizare și generare a nomenclatoarelor pentru învățământul superior, asigurând unicitatea nomenclatoarelor utilizate la nivelul sistemului educațional (SIIIR, RMU, ARACIS etc.)”.

În plus, platforma contribuie la „îmbunătățirea managementului universitar, formularea politicilor publice educaționale, asigurarea standardizării și consistenței datelor privind sistemul de învățământ superior și creşterea nivelului de transparență a informațiilor despre învățământul superior”, se mai arată pe portalul amintit.

Pentru facilitarea schimbului de informații și analiza corelării ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii, REI este interoperabil şi cu platforma „Studenţi, Absolvenţi şi Piaţa Muncii” (SAPM).

Revenind la Registrul Matricol Unic…

…trebuie să spunem că platforma online Registrul Matricol Unic (RMU) se accesează prin intermediu REI și reprezintă „un sistem informațional care asigură gestiunea integrată a datelor privind studenții universităților de stat și particulare din România, pentru toți anii universitari și pentru toate ciclurile de studii. RMU sprijină universitățile în procesul de îmbunătățire a managementului universitar”, se arată pe site-ul REI.

RMU poate constitui suportul pentru implementarea Registrului Matricol Unic al Universităților din România (RMUR), în conformitate cu prevederile Legii Educației Naționale nr. 1/2011, art. 201.

Mai pe românește

Ministerul Educației – citat de Mediafax – a explicat în aprilie 2016 ce presupune acest RMU: „Registrul Matricol Unic este un sistem informaţional electronic care asigură gestiunea integrată a datelor privind studenţii universităţilor de stat şi particulare din România, pentru toţi anii universitari şi pentru toate ciclurile de studii. În Registrul Matricol Unic se înregistrează date personale, date privind şcolaritatea studentului, date referitoare la burse studenţi şi servicii cazare, respectiv date referitoare la studii preuniversitare şi studii universitare anterioare”.

Primul semn al haosului…

…constă în însăși existența a două site-uri: unul pentru REI (disponibil AICI – care, de fapt, vorbește despre RMU) și altul despre RMU (disponibil AICI) care pare a fi fost lăsat de izbeliște la finele anului 2011 (DOVADA), odată ce implementarea proiectului a fost finalizată.

Atenția ne-a fost atrasă de faptul că anul universitar a început deja de două săptămâni, dar cei care gestionează RMU nu au adus la zi statisticile legate de universități și de studenți, ultimele cifre fiind aferente anului 2015. Atenție: nici măcar 2016!

Un articol publicat în august 2017 de către România Liberă ar putea face lumină asupra haosului ce apasă asupra Registrului Matricol Unic. În primul rând, ziarul atrage atenția asupra faptului că datele ar fi trebuit încărcate în sistem încă din 2013, dar nici guvernul Ponta, nici cele de după el (Cioloș și Grindeanu) nu par să-și fi dat interesul ca lucrurile să funcționeze. Cel puțin asta reiese dintr-un răspuns adresat RL de către Ministerul Educației.

Iar acum urmează partea interesantă

Potrivit surselor publicației citate, se pare că ar exista un interes în sensul tergiversării unei transparențe complete în sistem, iar vinovații ar putea fi găsiți deopotrivă în zona universitară de stat, cât și în jumătatea privată a domeniului.

Iată explicațiile României Libere, care menționează că, pe lângă transparență, funcționarea RMU ar fi și în interesul studenților care beneficiază de gratuitate la CFR (biletele lor de tren ar urma să poată fi eliberate online, scutindu-i pe tineri de interminabilele cozi din gări):

„Menținerea într-o zonă nereglementată din punct de vedere legislativ a utilizării la nivel naţional a RMUR împiedică aplicarea unui control judicios asupra modului de gestionare a activității şi resurselor universităților şi asupra performanţelor acestora.

Odată cu intrarea în vigoare a RMUR, se vor putea genera rapoarte în timp real despre starea învăţământului superior, se vor putea urmări mai eficient solicitările de finanţare a studiilor, evidenţa diplomelor de absolvire a studiilor superioare şi parcursul educaţional. Totodată, RMUR va asigura o imagine coerentă, în timp real, a capitalului uman implicat în sistemul de învățământ superior.

Necesitatea acestei reglementări este nevoia de a exista un cadru legislativ care să reglementeze evidenţa integrată a tuturor studenților din România, cu atât mai mult cu cât acest lucru contribuie la eliminarea cazurilor de dublă finanţare şi, în acelaşi timp, asigură eviden-ţa diplomelor universitare emise în ţară.

În absenţa obligativităţii utilizării generalizate a RMUR, se facilitează fraudarea şi utilizarea deficitară a fondurilor publice alocate instituţiilor de învăţământ superior, au declarat pentru “România liberă” surse din domeniu. Concret, este favorizată supraevaluarea artificială a cifrei de şcolarizare pentru a-și suplimenta veniturile, precum și în scopul deturnării concluziilor unor controale sau evaluări ale Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior/ARACIS, unele universităţi înscriu un număr de studenți peste cifra de şcolarizare aprobată. Totodată, este împiedicată depistarea în timp real a situațiilor de înmatriculări/absolviri fictive ori abandon, respectiv a celor de finanţare multiplă de la bugetul de stat a programelor de studii pentru persoanele care au beneficiat anterior de acest drept”.

Cu alte cuvinte, dacă s-ar perpetua actualul haos, sforarii din universități – fie ele de stat sau private – ar continua să raporteze cifre umflate, astfel încât să își păstreze finanțările grase de la statul român și de la Uniunea Europeană.

Adrian Curaj arată vinovații

Sursele PSnews.ro spun că reprezentanții UEFISCDI au propus conducerii Ministerului Educației mai multe variante ale unui proiect de hotărâre de Guvern (HG), pentru reglementarea RMU. Și nu vorbim aici despre un singur ministru, ci despre trei demnitari care au deținut portofoliul de-a lungul timpului: tehnocrații Adrian Curaj și Mircea Dumitru, precum și PSD-istul Liviu Pop. Între timp, lucrurile nu s-au mișcat, iar harababura din sistem persistă.

Redacția PSnews.ro a luat legătura marți cu directorul UEFISCDI, Adrian Curaj, care ne-a confirmat informația, dând vina pe hățișul birocratic pentru faptul că respectiva HG nu s-a materializat nici până în ziua de astăzi. În schimb, Curaj s-a plâns de volumul de muncă necesar pentru ca pe RMU să fie actualizate informațiile nu doar din prezent, ci și din precedenții ani universitari.

„Așa este (a existat propunerea legată de HG – n.r.), dar e una dintre problemele subiectului. RMU este funcțional și este important că e funcțional. Ne trebuie o astfel de hotărâre, pentru că nu există prea multe experiențe în zona publică (și nu vorbesc numai despre Ministerul Educației, ci în general), experiențe în care platformele sunt sustenabile intern – adică noi, cu resursele noastre. Noi n-am contractat extern pentru RMU. RMU l-am dezvoltat în casă, într-o instituție publică, și ai nevoie de continuitate, ca să-l poți menține viu. Deci noi nu lucrăm cu furnizori externi. Nu știu dacă e bine sau rău (eu nu fac o afirmație), dar sunt foarte puține platforme care sunt sustenabile și care sunt permanent în dinamică. Pentru că RMU este un mecanism în permanentă dinamică și are responsabilitate. Responsabilitatea mare e legată nu numai de cifre, ci și de impactul ei – adică avem garanția că oamenii, odată înregistrați la momentul în care termină școala, cu adevărat au trecut fiecare pas și este trasabil (fiecare pas pe care l-au făcut în universitate) – ceea ce este important, cred eu.

Dificultatea vine din efortul mare pe care universitățile trebuie să-l facă pentru a recupera trecutul. Ce înseamnă trecutul? Noi am început, practic, să introducem studenți anul trecut (în anul universitar 2015-2016). Atunci a început încărcarea; ea (platforma – n.r.) este operațională de când am avut proiectul – adică întotdeauna a funcționat RMU. Dar datele efective au început să se încarce anul trecut. Tot anul trecut a fost și pe fonduri de dezvoltare instituțională un sprijin către universități, pentru a recupera trecutul (anii 2013, 2014, 2015). Recuperarea trecutului necesită efort din partea universităților. Dar colegii mei o să vă dea informația exactă despre unde suntem acum. Știți cum e: când te apropii de infinit, și el se mișcă. Adică avem 90 și foarte mult la sută, dar, până la urmă, știți cum e: detaliile trebuie lămurite. Trebuie să avem 100%”, a relatat Curaj pentru PSnews.ro.

Totuși, Adrian Curaj a ținut să precizeze că amintitul proiect de hotărâre de Guvern avea în vedere mai multe platforme din Ministerul Educației Naționale – nu doar Registrul Matricol Unic.

„Nu era vorba numai de RMU – sunt mai multe platforme în minister și HG-ul respectiv făcea referire la sustenabilitatea acestor platforme, platforme care au impact foarte mare. Impactul mare este în cazul RMU-ului asupra faptului că noi știm care sunt studenții și că numerele de diplome acordate sunt OK. Dar mai este platforma de colectare a datelor pentru finanțarea universităților – iarăși o platformă deosebită, pe care am dezvoltat-o în casă și este funcțională, cu date despre universități. Deci era vorba nu numai despre RMU, ci despre mai multe platforme ale ministerului, pentru ca ele să fie cu adevărat sustenabile.

Nu numai UEFISCDI a inițiat acest demers, ci și Consiliul Finanțării Învățământului Superior a fost foarte aproape de UEFISCDI, pentru că el (Consiliul) folosește datele pe care noi le colectăm pentru finanțarea universităților. Deci au nevoie de sustenabilitatea acestor platforme”, a afirmat ex-ministrul.

Noi am insistat: de ce nu s-a materializat acea HG? Nu a existat voință politică ori guvernamentală? La rândul lui, Adrian Curaj a dat vina pe birocrație.

„N-aș spune nimic în legătură cu voința politică sau guvernamentală. Părerea mea este că este un blocaj administrativ, birocratic. Aș spune-o de o sută de ori, și a o sută una, și a o sută doua oară. A existat, cred eu, voință politică permanent în toată perioada aceasta, dar a fost blocaj administrativ”, a reclamat Curaj.

Întrebat de ce site-ul RMU are actualizate datele doar până în 2015, Adrian Curaj a părut surprins: „Colegii mei o să vadă lucrul acesta. Datele, însă, unele sunt afișat. Altele sunt necesare pentru finanțare. Colegii mei o să vă dea o informație mai detaliată legată de punctul în care ne aflăm”.

În acest punct, am atacat fondul problemei: au existat universități ori facultăți care să refuze a furniza date către RMU? Dacă da, ce motivații ar sta în spatele unor astfel de refuzuri? În schimb, directorul UEFISCDI a dat de înțeles că un asemenea demers durează și că nu sunt excluse întârzieri: „Nu este situația să fi refuzat cineva, dar de la a spune: «DA» la a încărca datele efectiv este un drum lung”.

Întrebat ce sancțiuni riscă universitățile care depășesc un anumit termen-limită, șeful UEFISCDI a precizat că acestea pot fi lăsate fără diplome de absolvire pentru acei studenți neînregistrați în RMU.

„Dumneavoastră știți că prin lege (adică prin legislație secundară) este foarte bine clarificat: nu se vor acorda numere de diplome (deci nu vor putea fi emise diplome de absolvire) pentru studenți care nu sunt înregistrați în RMU. Deci asta este o chestie foarte puternică. Anul acesta este primul an, pentru că au fost introduși studenții din 2015-2016 la master; după aceea, 2016-2017. Cei de la master care s-au înscris acum doi ani, practic, sunt în situația să primească număr de diplome. Și primesc diplome cei care sunt înscriși în RMU (deci au existat ca studenți). Începând de anul trecut, avem legislația asta secundară, care este importantă și care eu aș zice că nu penalizează, ci mobilizează”, a punctat Adrian Curaj.

Înainte de discuția cu Adrian Curaj, redacția PSnews.ro le-a adresat o serie de întrebări responsabililor cu implementarea RMU. Vom reveni cu o continuare a acestui material de îndată ce vom primi răspunsurile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *