Harvey Weinstein a fost condamnat la încă 16 ani de închisoare pentru acuzaţii de agresiune sexuală, în procesul deschis la Los Angeles

Harvey Weinstein, fostul mogul de la Hollywood, care ispăşeşte deja o pedeapsă cu 23 de ani de închisoare în New York, a fost condamnat joi, la Los Angeles, la încă 16 ani de închisoare pentru acuzaţii de agresiune sexuală, relatează CNN.

Harvey Weinstein a fost condamnat pentru trei din cele şapte acuzaţii aduse, între care viol, în procesul său de agresiune sexuală din Los Angeles.

În vârstă de 70 de ani, Weinstein fusese găsit vinovat în decembrie pentru viol, penetrare sexuală cu un obiect străin şi copulaţie orală forţată, după ce un fotomodel a susţinut că celebrul producător a agresat-o într-o cameră de hotel din Beverly Hills în februarie 2013.

La pronunţarea sentinţei, joi, Weinstein a luat cuvântul în faţa instanţei şi a continuat să nege orice abatere, calificând cazul drept o „înscenare”.

„Susţin că sunt nevinovat. Nu am violat-o şi nu am agresat-o sexual niciodată pe Jane Doe 1 (denumire generică pentru o identitate feminină păstrată anonimă – n.r.). Nu am cunoscut-o niciodată pe această femeie, iar fapt este că ea nu mă cunoaşte. Este vorba despre bani”, a declarat el.

„Vă rog să nu mă condamnaţi la închisoare pe viaţă. Nu o merit”, a adăugat Weinstein.

Harvey Weinstein a fost achitat pentru încă o acuzaţie, iar juriul nu a putut lua o decizie unanimă în cazul altor trei acuzaţii, inclusiv una formulată de Jennifer Siebel Newsom, cineast şi soţia guvernatorului Californiei, Gavin Newsom.

Patru capete de acuzare în legătură cu o femeie rămasă anonimă care nu mai a depus mărturie au fost, de asemenea, abandonate în timpul acestui proces de la Los Angeles.

Avocaţii săi au cerut judecătorului o pedeapsă contopită cu sentinţa de 23 de ani pe care o ispăşeşte în prezent, spunând că este vorba despre un bărbat de 70 de ani cu o stare de sănătate precară.

Este cea de-a două sentinţă pe care Harvey Weinstein o primeşte pentru acuzaţii de agresiune sexuală după ce, în 2017, reportajele publicate de The New York Times şi The New Yorker au dezvăluit presupusul său istoric de abuzuri sexuale, hărţuire şi înţelegeri secrete, folosindu-şi influenţa de la Hollywood pentru a profita de femei tinere.

La acea vreme, Weinstein era unul dintre cei mai puternici bărbaţi de la Hollywood şi a ajutat la producerea unor filme precum „Pulp Fiction”, „Clerks” şi „Shakespeare in Love”.

Dezvăluirile au dus la un val de femei care au vorbit public despre omniprezenţa abuzului sexual şi a hărţuirii în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de mişcarea #MeToo.

Producătorul de film căzut în dizgraţie ispăşeşte de câţiva ani o sentinţă cu 23 de ani de închisoare emisă la New York în 2020, după ce a fost găsit vinovat de act sexual criminal de gradul întâi şi de viol de gradul trei. El a făcut apel la această condamnare.

La fel ca în procesul de la New York, procurorii din procesul de la Los Angeles au declarat că Weinstein a fost o figură puternică la Hollywood, care şi-a folosit influenţa pentru a atrage femeile în întâlniri private, pentru a le agresa şi pentru a le reduce apoi la tăcere.

Procesul a fost marcat de mărturii emoţionante din partea acuzatoarelor lui Weinstein – un model, o dansatoare, o terapeută de masaj şi Siebel Newsom – care au fost rugate să povestească detaliile acuzaţiilor pe care i le-au adus, să ofere detalii despre întâlnirile cu producătorul – care au avut loc cu ani de zile în urmă – şi să explice reacţiile lor la presupusele agresiuni.

Jane Doe 1, a cărei mărturie a dus în cele din urmă la condamnarea lui Weinstein, a declarat că producătorul a venit în camera ei de hotel şi a încercat să o violeze. „Am vrut să mor. A fost dezgustător. A fost umilitor, mizerabil. Nu m-am luptat”, a declarat ea în instanţă. „Îmi amintesc cum se uita în oglindă şi îmi spunea să mă uit la el. Mi-aş fi dorit să nu mi se fi întâmplat asta niciodată”, a declarat femeia.

Weinstein a pledat nevinovat, iar avocaţii apărării sale au susţinut că acuzaţiile au fost inventate sau că relaţiile au avut loc în mod consensual, ca parte a unei „relaţii tranzacţionale” cu producătorul de film.

După ce l-au condamnat, juraţii au ajuns însă la un punct mort în ceea ce priveşte factorii agravanţi, ce ar fi putut să-i mărească sentinţa, informează news.ro.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: