N-ai cum să nu speculezi demisia lui Hellvig de la SRI. E ca și cum ar pleca Hagi de la Farul și nu te-ai întreba ce s-a întâmpla. Sau ca și cum Diana Șoșoacă ar vorbi în șoaptă timp de o săptămână.
Unele ziare au avansat, din prima oră de după demisia șefului SRI, relațiile proaste ale acestuia cu președintele. Iar asta arată ca o perdea de fum. De ce ar fi nemulțumit președintele de SRI? Nu și-a furat-o de pe urma lui, ca Emil Constantinescu sau Traian Băsescu, toți prietenii lui Iohannis sunt bine-mersi. Nici n-a fost tras de urechi de partenerii externi din cauza SRI, ba dimpotrivă, a fost lăudat, SRI a asigurat mult și securitatea informatică a Ucrainei și Moldovei.
Cauzele demisiei lui Hellvig trebuie să fie ceva mai sofisticate de atât. Momentan, eu sunt tentat să le leg de ultimul discurs memorabil al acestuia, cel de la Babes Bolyai, de anul trecut, când Hellvig a spus:
„Una din provocările prezentului se referă la discuția despre identitate. Despre cine suntem, ca oameni dar și ca popor, și despre cât de mândri suntem în legătură cu identitatea noastră. Cultivarea mândriei naționale nu ar trebui lăsată doar pentru abordările extremiștilor sau populiștilor. Un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat inclusiv in România viitorului, a cetățenilor care au în același timp identitate românească, europeană și globală”.
Mi se pare doar mie că Hellvig vrea să-i fure șunca din fasole lui George Simion, momentan singurul politician al cărui discurs mai este relevant pentru oameni, nu pentru partide? Doar mie mi se pare super că se întâmplă asta?
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
