Ministerul Energiei a elaborate un proiect de lege prin care hidrocentralele neterminate sau care urmează să fie începute pot fi declarate de către CSAT proiecte de securitate națională, cu termene și proceduri speciale de construcție și chiar cu statut militarizat. Scopul inițial este finalizarea cât mai rapidă a 10 hidrocentrale cu o putere instalată totală de 700 MW, care sunt acum construite în procente de până la 98%.
“În esență, schimbarea principală constă în recunoașterea formală a acestor investiții ca „proiecte de securitate națională” și asigurarea, pe această bază, a unor proceduri accelerate și derogatorii față de regimul obișnuit. Proiectul de lege stabilește mecanisme clare de ”selecție și declarare a obiectivelor hidroenergetice strategice” care vor fi identificate și declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în concordanță cu criteriile de importanță pentru securitatea energetică (capacitate instalată semnificativă, rol în stabilitatea SEN, contribuție la atingerea țintelor naționale de energie regenerabilă etc.). Acest pas va conferi proiectelor desemnate un statut special, ce atrage după sine aplicarea setului de măsuri facilitatoare prevăzute de lege”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Astfel, dacă CSAT va decide că proiectele hidroenergetice sunt de “securitate națională”, construcția de hidrocentrale, inclusiv terminarea celor începute deja, ar urma să se deruleze accelerat, beneficiind de mai multe înlesniri:
– Derogări în regimul terenurilor și al mediului. Scoaterea definitivă a terenurilor din Fondul Forestier Național necesare construirii hidrocentralelor se va realiza de drept, direct prin efectul legii, odată cu declararea proiectului ca fiind de securitate națională, fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii obișnuite îndelungate de aprobare prin hotărâre de guvern.
-Accelerarea și simplificarea procedurilor de expropriere. Coridorul de expropriere al obiectivului va fi stabilit imediat după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției, iar autoritățile publice locale vor avea obligația explicită ca, în termen scurt, să întocmească documentațiile cadastrale parcelare pentru toate imobilele afectate și să le predea expropriatorului.
-Proceduri accelerate de avizare și autorizare. Autoritățile avizatoare (mediu, ape, gospodărirea apelor, autoritățile locale etc.) vor fi obligate să prioritizeze și să soluționeze cererile referitoare la aceste proiecte într-un termen scurt (explicit stabilit de lege, de exemplu 15 zile pentru avize simple, 30 de zile pentru acordul de mediu în procedură accelerată, dacă documentația este completă).
-Clarificarea statutului juridic și regimul de securitate al proiectelor: Odată declarate prin Hotărâre a Guvernului, cu avizul conform al CSAT ca proiecte de securitate națională, investițiile hidroenergetice vizate vor intra sub incidența unor prevederi speciale de securitate și protecție. Aceasta implică, pe lângă accelerarea implementării, și faptul că autoritățile de aplicare a legii și cele cu atribuții în domeniul ordinii publice vor acorda sprijin pentru paza și protecția acestor șantiere și instalații, având în vedere importanța lor. De asemenea, statutul de proiect de securitate națională conferit de lege oferă investitorilor (în principal compania Hidroelectrica sau alte entități desemnate) o siguranță juridică sporită privind drepturile de acces, de utilizare a resurselor și de executare a lucrărilor, chiar și în situația modificării unor reglementări subsecvente, pe durata realizării investiției.
– Aplicarea legii și la proiectele în curs: Un element important este acela că prevederile legii se vor aplica și proiectelor hidroenergetice aflate deja în curs de execuție sau de proiectare, dacă acestea sunt declarate între timp ca fiind de securitate națională. “Astfel, legea are și un efect retroactiv pozitiv, permițând deblocarea imediată a investițiilor sistate (precum cele enumerate anterior) prin încadrarea lor în noul regim. De exemplu, pentru o hidrocentrală precum Răstolița (aflată într-o arie protejată și oprită din cauza avizelor de mediu), declararea sa ca proiect de securitate națională va reactiva lucrările sub incidența prezentei legi: terenurile necesare vor fi scoase din fond forestier de drept, avizele vor fi re-emise rapid pe baza interesului public major, iar construcția va putea continua fără alte obstacole, respectând noile condiții impuse”, se arată în nota de fundamentare.
De fapt, prin conferirea acestui statul, Guvernul urmărește finalizarea cât mai rapidă a hidrocentralelor începute și neterminate, proiecte care sunt acum afectate de birocrație dar și de litigii legate de protecția mediului.
Acum o lună, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea că proiectele de finzalizare a 10 hidrocentrale, în care s-au investit deja 12 miliarde de lei vor fi deblocate, iar construcția lor va fi accelerată. „Lucrăm la o propunere de act normativ, în premieră, pentru deblocarea şi accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuţie. Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investiţiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiţi de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuţie de până la 98%”, a scris atunci ministrul Energiei pe facebook.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
